51

51

Calea Tao produce toate lucrurile,
Virtutea (Te) le întretine.
Armonia se întretine urmând Calea Tao,
Valoarea lucrurilor se naste
Din a poseda Virtutea (Te).
Urmând Virtutea (Te) este progres si dezvoltare,
Lucrurile sunt îngrijite, protejate, fiintele hranite.
Desi totul e-n Tao se manifesta ca si cum n-ar poseda nimic.
Asa-i si Înteleptul, seamana Virtutea (Te) în tot ce face,
Nimic nu-si însuseste, e astfel pe Carare.

Hoch Dolmey yInmoH mIw'a'.
je' ghob.
chenmoH Hap 'u'.
naQmoH wanI'mey.
vaj wa'netlh Dol'e',
mIw'a' vuv Hoch
'ej ghob quvmoH Hoch'e'.
'e' luta' ra'taHvIS pagh.
ruch 'e' luwuq bIH'e'.
bIH yInmoH mIw'a',
je' ghob 'ej nenmoH,
ghojmoH 'ej yoD.
leSmoH, Qutlh 'ej 'av.
bIH yInmoH mIw'a' 'ach bIH ghajbe'.
bIHvaD vum 'ach naD pIHbe'.
bIH Dev 'ach bIH ghatlhbe'.
peghbogh ghob 'oH ghobvam'e'.

52

52

Tao este causa a totul.
Cunoscând causa se pot cunoste manifestarile.
Fiind în mijlocul manifestarilor putem privi la sursa.
Astfel Înteleptul traieste-n armonie,
Nu se expune, astfel se protejeaza,
Prin expunere se creiaza multimea de probleme,
Vazând esenta lucrurilor stie ce se va întampla,
Prin sensibilitate îsi manifesta taria,
Prin introspectie e mereu în armonie,
Aceasta-i în fapt a trai în eternitate.

mung ghaj 'u'.
Hoch SoS 'oH mungvam'e'.
SoS DaSovDI'
puqDaj DaSovchu' je.
puq DaSovDI'
SoS DatlhejmeH yIchegh
vaj bIyIntaHvIS DaQIHlu'be'.
'ochmey DaSoQmoHchugh,
lojmIt DangaQmoHchugh
vaj bIyIntaHvIS bIQopchoHbe'.
'ochmey DapoSmoHchugh,
Qu'lIj Dalaw'moHchugh
vaj bIyIntaHvIS DatoDlu'be'.
ramwI' Daleghchugh Daleghchu'.
bIvaDlaHtaHchugh bIHoSqu'.
tIH tIlo' 'ej tIHmey Hal yIchegh.
SoHmo' bISot 'e' yIqaSmoHQo'.
ru'Ha'wI' pabmeH mIw 'oH mIwvam'e'.

53

53

Cunoscând Calea Tao pot vorbi despre ea.
De-ar fi sa dau un sfat as spune sa mergeti pe Carare.
Desi Calea-i usoara, fiind ignoranti
Multi oamenii prefera caile laterale.
În loc sa foloseasca resursele pentru viata,
Unii conducatori cheltuiesc pentru înarmare.
Cand conducatorii sunt iresponsabili,
Poporul sufera, tara e împovarata.

puSqu'bejchugh SovwIj,
mIw'a' vIpabtaHvIS
vIpabHa'choH 'e' neH vIHaj.
ngeD mIw'a' pabmeH Qu'.
'ach 'oH bIv 'e' lumaS nuvpu'.
woQ vaS'a' DojmoHlu'
'ach Du' yotlhmey luwIjbe'lu'
'ej tIr qachmey lutebbe'lu'taH.
Dunqu' Sutchaj, jejqu' yanmeychaj.
tlhoy Sop 'ej mIp 'Iq lughaj.
nIHwI' mIw 'oH mIwchaj'e'.
mIw'a' 'oHbe' nIHwI' mIw'e'.

54

54

Înteleptul îsi sadeste cu grija semintele,
Îsi construieste solid casa,
Astfel ca grija si lucrul bine facut
Ramân o pilda pentru generatiile care vin.
Prin practica Caii Tao pentru el
Cel Întelept urmeaza Virtutea (Te).
Practicata de o familie
Virtutea aduce abundenta.
Practicata de o comunitate de oameni
Virtutea aduce înflorire.
Practicata de o tara întreaga
Virtutea devine exemplu pentru alte tari.
Practicata de întreaga lume
Virtutea devine un bun universal.
Daca un om urmeaza virtutea
Este un exemplu pentru familia lui.
Cand o familie urmeaza virtutea
Este un exemplu pentru comunitate.
Cand o comunitate practica virtutea
Este un exemplu pentru tara.
Cand o tara practica virturea
Este un exemplu pentru întreaga lume.
Se poate proba aceasta prin simpla observatie.

vay' cherlu'chu'pu'bogh cherHa'laH pagh.
vay' 'uchlu'chu'bogh narghmoHlaH pagh.
no' vuvtaH tuqnIghpu' 'ej mevbe'.
SoHDaq ghob Dapabchugh,
vaj teHchoH ghoblIj.
tuqlIjDaq ghob Dapabchugh,
vaj 'IqchoH ghoblIj.
yoSlIjDaq ghob Dapabchugh,
vaj taHqu' ghoblIj.
SeplIjDaq ghob Dapabchugh,
vaj law'choH ghoblIj.
qo' HochDaq ghob Dapabchugh
vaj Sachqu' ghoblIj.
vaj nuv DanoHmeH nuv yIlo'.
tuq DanoHmeH tuq yIlo'.
yoS DanoHmeH yoS yIlo'.
Sep DanoHmeH Sep yIlo'.
qo' DanoHmeH qo' yIlo'.
chay' qo' mIw vISov?
jISummo' vISov.

55

55

Cel care urmeaza Calea Tao pare un copil.
Pare ca nu are forta si tarie, dar strânsoarea lui e ferma.
Pare ca nu are energie, dar miscarea-i e plina de elan.
Pare ca nu are nimic de spus,
Dar vorba-i vine totdeauna la timp.
Înteleptul e mereu în armonie,
Fiind în armonie se aliniaza cu eternul,
Aliniindu-se cu eternul este mereu in lumina.

qen boghpu'bogh ghu rur
ghob naQqu' ghajbogh nuv'e'.
lu'aw'be' ghew ghargh je.
luHIvbe' Ha'DIbaH qu'.
ghaHDaq jopbe' toQmey.
tun HomDaj, puj Somraw'Daj
'ach pe'vIl 'uch ghopDaj.
wej nga'chuqghach Sov
'ach vIHchoH loD 'ay'Daj,
vaQchu'taHmo' ghaH.
SaQ qaStaHvIS jaj
'ach chuStaH ghoghDaj.
'eychu'taHmo' ghaH.
'eychu'ghach DaSovchugh vaj ru'Ha'wI' DaSov.
ru'Ha'wI' DaSovchugh vaj bIjIvHa'.
yInlIj Daje'chugh vaj SanlIj DaSIgh.
tlhuHlIj raDchugh yablIj vaj HoSlIj Dalo'Ha'.
HoSlIj Dalo'Ha'.
tlhoy Sachchugh vay' Dejbej.
mIw'a' 'oHbe' mIwvam'e'.
mIw'a' pabHa'chugh vay' tugh Sab.

56

56

Cel ce stie nu vorbeste, cel ce vorbeste nu stie.
Închizând ochii, neascultând, nemirosind,
neatingând, negustând se închid simturile.
Dar o lume a armoniei se deschide în interiorul mintii.
Astfel Înteleptul nu este preocupat
De prieteni sau dusmani, de glorie sau disgratie.
Ajunge la perfectionare urmând Calea Tao.

jatlhbe' SovwI'.
Sovbe' jatlhwI'.
'ochmey tISoQmoH,
lojmIt tIngaQmoH,
HeH jej tIjejHa'moH.
vay' baghlu'pu'bogh tIbaghHa'moH.
bochqu'wI' yIbochHa'moH.
qo' lamHom yItay'moH.
mIwvam Dellu'meH jatlhlu':
tay'chu'ghach peghqu'.
vaj DuparHa'lu'meH DuHbe'
'ej Duparlu'meH DuHbe'.
DuQaHlu'meH DuHbe'
'ej DuQIHlu'meH DuHbe'.
DuquvmoHlu'meH DuHbe'
'ej DutuHmoHlu'meH DuHbe'.
vaj qo' pop'a' DaSuq.

57

57

O tara este dreapta prin legi drepte.
Un razboi se castiga printr-o tactica avansata.
Printr-o vointa puternica o dorinta este îndeplinita.
Prea multe legi înmultesc faradelegile,
Pregatirea prea mare de razboi aduce razboiul.
Propagarea dorintelor aduce conflictul între oameni.
De aceia Înteleptul spune:
„Nu aduceti prea multe legi,
Si poporul se va conduce el însusi.
Gânditi-va la pace si tara nu va suferi.
Traiti în simplitate si oamenii vor trai in armonie”.

wo' Dache'meH mIw motlh yIlo'.
noH DaQapmeH mIw le' yIlo'.
'ach qo' DacharghmeH yInISQo'.
chay' mIwmeyvam vISov?
jISummo' vISov.
puSchoHtaHchugh nuv DIbmey,
chepHa'choH je nuvpu'.
law'choHtaHchugh nuv nuH jej,
lughHa'choH je Sep Dotlh.
SarchoHtaHchugh nuv laHmey,
law'choH je motlhbe'wI'mey'e' lIngbogh chaH.
law'choHtaHchugh chutmey,
law'choH je HeSwI'pu'.
vaj jatlh jIvHa'wI':
jIvangbe'
'ach nIteb choH nuvpu'.
jIjot 'e' vImaS
'ach nIteb lughchoH nuvpu'.
jInISQo'
'ach nIteb chepchoH nuvpu'.
pagh vIneH
'ach nIteb napchoH nuvpu',
Sor Hap pe'be'lu'pu'bogh lururchoH.

58

58

Când conducatorii nu pun prea multe restrictii
Oamenii sunt multumiti.
Când conducatorii pun prea multe restrictii
Oamenii sunt nemultumiti.
Din prea multa abundenta apare saracia.
Dintr-o mare saracie se iveste prosperitatea.
De aceia cumpatarea este cea mai buna.
Înteleptul este cumpatat.
Se da exemplu pe el însusi prin pilda vie.
Nu-si impune vointa, de aceia e urmat,
E precis în actiune, de aceia rezultatele sunt cele asteptate,
Exigent cu el, dar flexibil cu ceilalti,
Multumit în ce face, e remarcat oricand de oameni.

qetlhchugh qum 'ej nISbe'chugh
nIt nuvpu' 'ej yuDHa'.
'ongchugh qum 'ej nISchugh
ngoj nuvpu' 'ej chepHa'.
San Do' Qutlh Qugh'e'.
Qugh So' San Do''e'
wanI'vammey baqmeH DuH'a'?
vangmeH mIw lugh tu'lu''a'?
motlhbe'choH motlhwI'.
mIghchoH QaQwI'.
Hoch jaj ghurtaH nuv mIS.
vaj jej jIvHa'wI' 'ach pe'be'.
tey 'ach QIHbe'.
SIHHa'moH 'ach ghorbe'.
boch 'ach leghHa'moHbe'.

59

59

Pentru a conduce o tara moderatia este necesara.
Înteleptul fiind moderat este pe Cararea Tao,
Fiind pe Carare are Virtute în tot ce face.
Astfel ca el poate înfaptui orice.
Poate sa conduca si o tara.
Poate astfel sa puna o baza solida
Prin pilda vie pe care o da.
Înteleptul e vrednic sa conduca
Pentru ca urmeaza calea cerului.

nuv Dache'taHvIS
'ej 'u' Datoy'taHvIS
potlh ghom yIcher.
potlh ghom Dacherta'chugh
tugh mIw'a' DapablaH.
tugh mIw'a' Dapabta'chugh
ghob DavI'laH.
ghob DavI'ta'DI'
pagh Data'be'laHbogh tu'lu'.
pagh Data'be'laHbogh tu'lu'DI'
laHlIj vuSbe'lu'.
laHlIj vuSbe'lu'mo'
wo' Dache'rup.
wo' SoS Dawuvmo'
bItaHlaHtaH.
Dacherlu'chu'ta'.
DaQutlhlu'chu'.
yIn nI' mIw'a' 'oH mIwvam'e'.
leSSov mIw'a' 'oH mIwvam'e'.

60

60

O tara se conduce cu mult tact.
Cand tara este condusa cu întelepciune
Fortele raului nu au putere.
Oamenii nu mai întretin astfel fortele malefice.
Înteleptul si oamenii din jurul lui
Îsi întretin reciproc atitudinea pozitiva.
În tot ce fac, Virtutea se arata,
Astfel ca lumea se perfectioneaza continuu.

Sep tIn Dache'meH
ghotI' mach vutmeH mIw yIlo'.
qo' qumlu'meH mIw'a' lo'lu'chugh
HoS lughajbe' qa' mIgh.
lojbe' HoSchaj
'ach nuvpu' QIHbe'.
nuvpu' QIHbe'
'ej jIvHa'wI' QIHbe'.
luQIHbe'lu'mo'
tay'choH ghobmeychaj 'ej chaHDaq tatlh'egh.

61

61

O tara întinsa are mare putere de atractie.
Acolo multi se întâlnesc,
E ca principiul feminin care atrage supunându-se.
Cel care se supune conduce cu subtilitate.
Tot astfel daca o tara mare nu-si arata mandria si puterea
Cucereste tarile mici fara lupte.
Daca o tara mica se supune se întregeste astfel cu o tara mare.
Astfel ca tara mare are mai multi oameni
Iar tara mica are mai mult spatiu.
Câstigul este astfel reciproc.

puH 'eS rur Sep tIn.
qo'Daq ghommeH Daq Da.
qo'Daq be' Da.
jotmo' be' reH loD jey.
jotmo' 'eStaH.
vaj Sep mach bIngDaq ratlhchugh Sep tIn,
Sep mach chargh.
'ej Sep tIn bIngDaq ratlhchugh Sep mach,
Sep tIn chargh.
vaj 'eSchoHmo' Qap 'op,
'ej 'eStaHmo' Qap latlh.
nuq 'oH Sep tIn ngoQ'e'?
nuv tay'moH 'ej je' neH.
nuq 'oH Sep mach ngoQ'e'?
nuv toy' 'ej chaHvaD lulIgh Suq neH.
vay' neHbogh SuqlaH Hoch
'eSchugh Sep tIn'e'.

62

62

Calea Tao este calea luminii.
Pentru oamenii buni este o comoara, cei rai fug de ea.
Se pot câstiga oamenii cu vorbe frumoase,
Se poate câstiga respectul prin fapte frumoase.
Dar Calea Tao este mai presus de bine.
Cel care o vede se scalda în lumina.
Alegând un conducator,
Nu bogatia sau experienta sunt necesare,
Ci gradul lui de competenta pe Cararea Tao.
De ce cei din vechime pretuiau pe aceia pe Carare?
Pentru ca erau iubiti de popor.

wa'netlh Dol Halna' 'oH mIw'a''e'.
nuv QaQ potlh 'oH.
nuv qab lulIgh 'oH.
quv luje'laH mu' 'IH.
nob luDalaH ta' 'IH.
nuv qab lajQo'meH meq tu'lu''a'?
vaj ta' Sughlu'DI',
qumDaj 'utlh lugheSlu'DI',
chaHvaD naghboch Sarghmey je tInobQo'
'ach yIjottaH, mIw'a'vam yInob.
qatlh mIw'a' luvan tIQwI'?
jatlhpu'be'a':
"mIw'a'mo' vay' nejbogh Suq nejwI'.
mIw'a'mo' yemwI' lutoDlu'"?
vaj qo'Daq potlh 'oH mIw'a''e'.

63

63

Actiunile bune nu se fac în graba,
Munca buna nu necesita epuizare.
În cursul timpului ce este mic creste,
Ce este in urma ajunge în frunte.
Marile calatorii încep cu un pas timid,
Marile realizari au începuturi modeste.
Înteleptul vede persectiva lucrurilor
În pasi timizi, începuturi modeste.
De aceia Înteleptul urmand Calea Tao,
Cu cumpatare întreprinde orice,
Astfel ca tot ce face e solid, dureaza,
Îndeplineste totul fara graba si eforturi.

yIruch 'ach yIvangQo'.
yIvum 'ach yInISQo'.
vay''e' mumlaHbogh pagh yIwaH.
machwI' tItInmoH.
puSwI' tIlaw'moH.
DuQIHDI' vay' yIQIHHa'.
QatlhwI' yIghuH ngeDtaHvIS 'oH.
tInwI' yISIgh machHaHvIS 'oH.
taghDI' qo' QatlhwI'mey ngeDbej.
taghDI' qo' tInwI'mey machbej.
ta' nIv chav 'e' nIDbe' jIvHa'wI'
vaj Dotlh nIv chavlaH.
nom lay'bogh nuv
voqbe'lu'bej.
ngeDlaw'bogh vay'
QatlhchoHbej.
Qatlh Qu'meyDaj 'e' laj jIvHa'wI'
vaj ghaHvaD ngeDchoH Hoch.

64

64

Problemele pot fi evitate chiar înainte de a incepe,
Armonia este astfel mentinuta
Înainte ca sa apara confuzia.
Închizând usa nimeni nu poate intra.
Un mare copac a fost la inceput o mladita mica,
O mare calatorie de mii de kilometri
Începe cu un pas.
Înteleptul nu insista sa castige nimic,
Nu alearga dupa glorie sau competitii.
Astfel nu poate pierde nimic.
Este exemplul de înfaptuire a lucrurilor fara efort.

vIHbe'bogh vay' 'uchmeH ngeD.
wej taghbogh vay' botmeH ngeD.
HoSHa'bogh vay' ghorqu'meH ngeD.
machqu'bogh vay' ghomHa'moH ngeD.
taghpa' wanI' tIqaD.
Dotlh yIlughmoH qaSchoHpa' Seng.
Sor tInqu' lu'uchlaHbe' loD nen DeSDu'.
'ach 'oQqarHom mach 'oHpu'.
Hut choQmey ghajlaH qach'a' jenqu'.
'ach lam 'ay'Daq chenmoHlu'pu'.
wa'SaD qelI'qam 'ablaH leng Hopqu' chuq.
'ach qamlIj bIngDaq taghqu'.
luj vangbogh nuv'e'.
Doch chIl Doch polbogh nuv'e'.
vaj vangbe'mo' jIvHa'wI'
lujbe'.
Doch polbe'mo'
chIlbe'.
reH luj nuvpu' tlhoS rInDI' Qu'.
vaj taghDI' Qu' bIHojnIS.
rInchoHDI' Qu' bIHojnIS je.
vaj neHbe' ghaH neH jIvHa'wI'
'ej Dochmey qub SaHbe'.
vay''e' ghojlaHbogh pagh ghoj.
'ej vay''e' junbogh latlh nuv chegh.
mIwna'chaj lupabmeH
wa'netlh Dol QaHlaH,
'ach ruch 'e' ngIlbe'.

65

65

Înteleptii din vechime învatau pe oameni viata simpla,
Fara viata simpla multe cunostiinte sunt nefolositoare.
Conducatorii înselând poporul
Face ca si poporul sa umble dupa înselatorii.
Astfel ca înselaciunea îi stapaneste pe toti.
Stiind acestea se pot evita multe rele.

nuvpu' jIvHa'moHbe'
mIw'a' lupabchu'bogh tIQwI'pu''e'
'ach nuvpu' valHa'moH.
tlhoy valchugh nuvpu' Qatlh chaH che'meH Qu'.
Sep che'lu'taHvIS vallu'chugh
Sep Hejlu';
'ach Sep che'lu'taHvIS valHa'lu'chugh
Sep chepmoHlu'.
che'lu'meH cha' mIwvam lutu'lu'.
lughovlu'taHchugh peghbogh ghob ghajlu'.
Dat SIch peghbogh ghob, Hoch SIgh.
rom'a' luchavqa'meH Hoch Dolmey Dev.

66

66

Un râu curge catre partile cele mai joase ale vaii,
Râul este astfel stapânul vaii.
Pentru a-i castiga pe oameni, trebuiesc serviti,
Pentru a-i conduce pe oameni trebuiesc urmati.
Când Înteleptul se arata mai presus de oameni
Ei nu se simt apasati,
Când Înteleptul sta în fata oamenilor,
Ei nu se simt confruntati.
Astfel Înteleptul este pilda vie,
Cei din preajma lui se simt ocrotiti.

chay' wa'vatlh ngech ta' luDalaH bIQtIq bIQ'a' je?
ngech bIngDaq ratlhtaHmeH po'.
vaj wa'vatlh ngech ta' lumojlaH.
vaj nuv pIn'a' ghaH neHchugh jIvHa'wI'
jatlhtaHvIS toy'wI'chaj DanIS.
nuvpu' Dev neHchugh
chaH tlha'nIS.
mIwvammo' pIn'a'chaj mojlaH
chaH ghatlhbe'taHvIS.
chaH nunglaH
chaH waQbe'taHvIS.
vaj ghaH naDqang qo' Hoch
'ej naDtaHvIS not Doy'choH.
pagh'e' qaDmo' ghaH
ghaH'e' qaDlaH pagh.

67

67

Cei ce urmeaza Calea Tao au trei calitati esentiale,
Compasiunea prin care se dobândeste curajul,
Prudenta, prin care se dobândeste putere,
Modestia, prin care se dobândeste influenta.
Dar actiunile obisnuite ale oamenilor
Este sa premareasca pe erou.
Sa dobândeasca putere prin lipsa de prudenta,
Sa-si creasca influenta prin afisarea mândriei.
Doar cel cu compasiune este cu adevarat curajos,
Doar cel prudent are cu adevarat putere,
Doar cel modest poate influenta cu adevarat oamenii.
El este astfel pe Cararea Tao.

jatlh qo' Hoch:
"nIv paQDI'norghlIj 'ach latlh rurbe'".
nIvqu'mo' latlh rurbe'.
latlh rurchugh
ben law' ramchoH.
wej potlhmey vIghaj; vIpol 'ej vIQan.
pung 'oH potlh wa'DIch'e'.
lo'Ha'be'ghach 'oH potlh cha'DIch'e'.
DevvIpghach 'oH potlh wejDIch'e'.
pung Da'angrupchugh bIyoHlaH.
jo Dalo'Ha'be'chugh bInoblaH.
bIDevvIpchugh patlh nIv DachavlaH.
DaHjaj pung lulajQo' nuv 'ej yoH 'e' lunID.
jo lulo'Ha' 'ej nob 'e' lunID.
vay' lutlha'Qo' 'ej Dev 'e' lunID.
luQaw'lu'bej.
bISuvtaHvIS DuQapmoH pung.
bIHub'eghtaHvIS DuHoSmoH.
DutoDchoHDI' 'u'
pungDajmo' DuQan.

68

68

Compasiunea este cea mai buna aparare.
Un luptator eficient nu e fricos,
Nu-si arata agresivitatea,
Cuceritorul eficient nu se implica în lupte grele,
Un adevarat conducator nu-i plin de autoritate.
Cel fara frica si agresivitate atrage pe altii,
Cuceritorul nu stapâneste prin violenta,
Conducatorul nu ajunge în frunte prin autoritate.
Fiind în armonie cu natura totul se poate înfaptui.

ralbe' mang nIv.
Qay'choHbe' SuvwI' nIv.
ghobchoHbe' charghwI' nIv.
latlhpu' ghatlhbe' pIn nIv.
ghoHbe'meH ghob 'oH ghobvam'e'.
nuv vu'meH laH 'oH laHvam'e'.
'u' DameH mIw nIvqu' 'oH mIwvam'e'.

69

69

E mai usor a da înapoi zece metri decat a avansa unul.
Disputele pot fi câstigate prin simpla asteptare,
În loc de avansare agresiva, se merge înapoi si se asteapta.
Fara a afisa putere, fara înarmare agresiva
Bataliile pot fi cucerite.
Nu subestima adversarul, nici pe cei hotarati în lupta.
Agresivitatea pare a câstiga,
Dar cel cu compasiune pâna la urma e biruitor.

vIttlhegh lughaj veS po'wI'pu':
"jIHIvchoH 'e' vIngIlbe'.
jIHub 'e' vImaS.
jIDuvtaHvIS wa' 'uj vIghoS 'e' vIngIlbe'.
jIHeDtaHvIS wa' qelI'qam vIghoS 'e' vImaS".
to'vam DelmeH jatlhlu':
tlhetlhbe'lu'taHvIS tlhetlhlu'.
DeS 'angbe'lu'taHvIS tlhay teqlu'.
nuH 'uchbe'lu'taHvIS nuH Qachlu'.
jagh qaDbe'lu'taHvIS jagh jonlu'.
jagh tu'be'lu'chugh pagh qab law' Qughvam qab puS.
jagh vItu'be'chugh tlhoS potlhwIj vIchIl.
vaj taghDI' may'
'ej pImbe'DI' gholpu' HoS
Qap paywI''e'.

70

70

Putini sunt în lume cei ce-l urmeaza pe Înteleptul,
Care se manifesta cu multa simplitate.
Omul obisnuit întelege greu calea Înteleptului,
Desi faptele sunt evidente.
Onorând pe Întelept ne facem partasi întelepciuniilui.
El poate n-are haine scumpe sau de remarcat,
Înteleptul poate parea fara însemnatate,
Dar comoara sa este în inima.

mu'wIj luyajlu'meH ngeD.
ngeD je mu'wIj pabmeH Qu'.
'ach qo' HochDaq bIH yajlaH pagh
'ej bIH pablaHbogh pagh tu'lu'.
tIQ mu'meywIj mung.
ta'meywIj SeH meq.
'ach 'e' luSovbe'lu'
vaj vISovbe'lu' je.
puS muSovbogh nuvpu'.
ngoDvammo' jIquv.
Sut nap tuQ jIvHa'wI'.
tIqDajDaq mIpna' So'chu'.

71

71

Cunoscându-ne limitele este întelepciune,
Necunoscându-ne limitele este ignoranta.
Înteleptul îsi cunoaste limitele.
Astfel ca stie oricând cât poate face.

bIjIv 'e' DaSovchugh bInIv.
bIjIv 'e' DaSovbe'chugh bIDuy'.
Duy'meylIj DaghovDI' neH
bIDuy'Ha'choH.
Duy'be' jIvHa'wI'.
Duy'be', Duy'meyDaj ghovmo'.

72

72

Înteleptul nu intervine fara a fi chemat,
Nu se amesteca în treburile altora,
Exceptând doar pentru a se apara.
Desi se cunoasate bine pe sine însusi
Înteleptul nu face caz de propria-i personalitate,
Se respecta pe sine însusi,
Dar nu asteapta de la altii respect.
Lasa lucrurile sa treaca
Atunci cand stie ca nu au nici o legatura cu el,
Se implica astfel numai
În ce este semnificativ pentru viata-i.

nuvpu' ghIjbe'DI' vay' luHajnISbogh
chaH SIchchoH ghIjqu'bogh vay'e'.
DabmeH loghchaj yImachmoHQo'.
yInmeH jochaj yIpuSmoHQo'.
lunuQlu'be'chugh vaj puQchoHbe'.
vaj Sov'egh jIvHa'wI'
'ach 'ang'eghbe'.
muSHa''egh
'ach naD'eghbe'.
lo'laHwI'na' wIv, .
lo'laHwI'Hey lajbe'.

73

73

Un viteaz care nu se stapâneste, fie ucide, fie e ucis,
Un viteaz care se stapâneste traieste
Si nu vatama pe nimeni.
Cerul îl protejeaza pe cel ce nu vatama,
Asa-i si Calea Tao, nu se opune, nu se straduieste,
Desi nu vorbeste i se raspunde,
Desi nu cere, i se îndeplinesc dorintele,
Desi nu doreste sa întreprinda ceva,
Totul se înfaptuieste.
În marea-i vastitate Tao pare ca-i gol,
Dar e ca sita, nimic nu scapa din legile-i firesti.

jaqmo' yoHbogh vay'
HeHlu'.
jaqbe'mo' yoHbogh vay'
choqlu'.
chepmoH toDuj cha' Seghmeyvam pagh QIH.
wa' muSchugh 'u' meqDaj yaj 'Iv?
'oH QIjlaHbe' je jIvHa'wI'.
'ovbe'taHvIS 'u' mIw'a' Qapchu',
jatlhbe'taHvIS jangchu',
rI'be'taHvIS 'oHDaq ghoSmoHchu',
moDbe'taHvIS nabchu'.
lutlh 'u' nuHmey, Sar 'u' DoSmey,
'ach QeqDI' 'u' pagh DoS qIpHa'.

74

74

Justitia nu se poate baza pe amenintarea cu moartea,
Caci pentru cei carora nu le e frica de moarte
Ar fi întrutotul ineficienta.
Când asuprirea aduce moartea la orice pas,
Cui îi mai e frica de moarte?
Judecatorii intr-o astfel de tara sunt inutili.

Hegh luHajbe'chugh nuv.
lubuQlu'meH lI'Ha'.
Hegh luHajtaHchugh nuv
'ej vangHa'bogh vay'
jonlu'chugh 'ej muHlu'chugh
ruch 'e' ngIl 'Iv?
HoHmeH reH SaH muHwI'a'.
ghaH DaDa 'e' DanIDchugh
Sor pe'wI''a' Qu' ta' 'e' nIDbogh vay' Darur.
Qu'vam ta'laHbe'chugh vay'
pIjHa' ghopDu'Daj rIQmoHbe'.

75

75

Când conducatorii devin lacomi exploatând poporul,
Poporul flamanzeste.
Când conducatorii îsi urmaresc doar interesele proprii,
Oamenii devin rasvratiti.
Când conducatorii ucid fara motiv,
Oamenilor nu le mai este frica de moarte si se rascoala.

qatlh ghungqu'taH nuvpu'?
rupqu'mo' mochpu'chaj
'ej tIrchaj luSopmo'.
vaj ghungqu'taH nuvpu'.
qatlh Qatlhqu' nuvpu' che'meH Qu'?
nISmo' mochpu'chaj.
vaj Qatlhqu' nuvpu' che'meH Qu'.
qatlh Hegh luSaHbe' nuvpu'?
tlhoy yIn luSaHmo' mochpu'chaj.
vaj Hegh luSaHbe' nuvpu'.
yIn qImHa'ghach qaq law'
yIn naDqu'ghach qaq puS.

76

76

Omul se naste plapând si sensibil,
La moarte e tare si întepenit.
Mladitele tinere sunt flexibile si fragede,
Când planta se usuca, se întaresc si mor.
Ce-i tare, întepenit, exprima moartea,
Ce-i slab, plapând sensibil e semn al vietii.
Asa cum pomul tare nu se poate îndoi
Batut puternic de un vant, se rupe.
Tot astfel ce-i inflexibil se-ndreapta catre moarte.
Ce-i tare si întepenit cade la pamant,
Ce e usor, flexibil, e dus de vant departe.

yIntaHvIS nuv vaD 'ej tun.
HeghDI' let 'ej vaDHa'.
yIntaHvIS tI, vaD 'ej SuD.
HeghDI' SIHbe' 'ej QaD.
vaj Hegh lutlhej vaDHa'wI' letwI' je
'ej yIn lutlhej vaDwI' tunwI' je.
tlhoy HoSchugh mang jeylu'.
tlhoy letchugh Sor pe'lu'.
'eSchoH HoSwI' tInwI' je.
jenchoH tunwI' pujwI' je.

77

77

Calea Tao e ca un arc întins,
Partea-i de sus se coboara, cea de jos se ridica.
Ce este în exces se diminueaza, ce este putin creste.
Calea Tao ia de acolo de unde este prea mult
Si pune acolo unde este prea putin.
Pe când calea oamenilor este de a lua de la cei ce au putin
Si de a da celor ce au prea mult.
Cum s-ar putea astfel lumea multumi ?
Cel Întelept stie ca nu poseda nimic cu adevarat,
Îsi da surplusul lumii, fara sa astepte ceva în schimb.
Lucreaza fara a-si însusi meritele si este pilda vie.

wobmeH mIw rur 'u' mIw'a'.
jenwI' 'eSmoHlu'.
'eSwI' jenmoHlu'.
'IqwI' nupmoHlu'.
yapbe'wI' ghurmoHlu'.
jo 'Iq ghajwI'vo' nge' mIw'a'
'ej jo HutlhwI'vaD nob.
pIm nuvpu' mIw.
jo HutlhwI'vo' nge' chaH.
jo 'Iq ghajwI'vaD nob.
'ach qo'vaD nobmeH vay' yap ghajlaH 'Iv?
mIw'a' ghajbogh nuv'e' neH.
vaj vum jIvHa'wI' 'ach naD pIHbe'.
Qu'Daj ta' 'ach 'oH buStaHbe'.
lo'laHghachDaj 'ang neHbe'.

78

78

Nu este nimic mai flexibil ca apa, dar desi-i slaba,
În timp, poate patrunde piatra cea mai tare.
Usorul, în timp învinge greul,
Ceia ce-i slab, în timp doboara ce e tare,
Desi aceste lucruri se cunosc de toti,
Putini sunt pregatiti sa le aplice.
Astfel ca cel ce e modest e cel mai potrivit ca sa conduca,
Cel ce rezolva problemele altora, este adevaratul conducator.

qo' HochDaq pagh tun law' bIQ tun puS.
pagh puj law' bIQ puj puS.
'ach letwI' HoSwI' joq HIvmeH
nIvwI' tu'be'lu'.
bIQ tammeH pagh qa'meH tu'lu'.
HoSwI' jey pujwI'.
letwI' jey tunwI'.
'e' Sovbej Hoch nuv.
'ach Sovvam lo' pagh nuv.
vaj maq jIvHa'wI':
"Sep quvHa'ghach DaSIQchugh
Sep latmey jaw Damoj.
Sep Do'Ha'ghaj DaSIQchugh
qo' voDleD Damoj".
mujlaw' mu'mey lugh.

79

79

Cand legile si regulile apasa pe capul oamenilor,
Ei au dorinta fireasca sa le incalce.
Cel Întelept îsi face datoria,
Desi n-asteapta nimic de la nimeni.
Astfel este virtuos.
Dar nu-si însuseste virtutea proprie.
Întocmai ca natura, nu-si impune vointa,
E astfel pe Cararea Tao.

SolHa'choHDI' jagh'a'pu'
jaghHompu' chaHbejtaH.
ghu'vam lughmoHmeH mIw tu'lu'a'?
mab pab jIvHa'wI'
'ej pIch nejbe'.
Qu'Daj ta' ghob pabwI'.
DIbDaj DoQ ghob Hutlhbogh nuv'e'.
pagh'e' maS 'u' mIw'a'.
'ach reH QaQwI''e' tlhej.

80

80

Într-o comunitate mica cu cativa oameni,
A poseda lucruri care nu sunt utile nu are sens.
A pretui viata simpla este mai important.
Pentru a cunoaste lumea, a pleaca nu-i necesar.
Se poate folosi lumina mintii.
Pentru aparare nu este nevoie de a arata armele,
Ele sunt tinute la pastrare la nevoie.
Pacea si linistea sa domneasca,
Bunele relatii cu vecinii sunt esentiale,
Cel Întelept ramâne astfel liber.

machchugh Sep vaj puS nuvpu'Daj.
mIqta' law' ghaj 'ach lo'qangbe'.
Hegh luqImmo' Daq Hop lengbe'.
lupwI' Duj je ghaj 'ach lIghmeH meq ghajbe'.
nuHmey yoD je ghaj 'ach bIH 'aghbe'.
qonmeH SIrgh lubaghlu'pu'bogh lo'qa'.
'eymo' Sojchaj chaH yonmoH.
'IHmo' Sutchaj chaH belmoH.
tammo' juHchaj chaH jotmoH.
nItmo' tIghchaj chaH QuchmoH.
Summo' jIl Sep, leghlu'meH ngeD.
'uSghebDaj targhDaj je luQoylu'.
'ach yIn nuvpu', qanchoH, Hegh
'ej jIlchaj SuchmeH not tlheD.

81

81

Înteleptul e onest, nu foloseste vorbe goale,
Vorbaria goala nu este onestitate.
Cei care par cultivati nu sunt iluminati,
Cei bogati nu pot fi multumiti.
Înteleptul nu traieste pentru sine însusi,
Facând mult bine pentru altii, e multumit,
Cu cât da mai mult, cu atât primeste mai mult,
În jurul lui totul se armonizeaza.
Pentru ca e pe Calea Tao în Virtute (Te).

'IHbe' mu'mey teH.
teHbe' mu'mey 'IH.
ghoHbe' QaQwI'pu'.
QaQbe' ghoHwI'pu'.
HaDta'wI' chaHbe' SovwI'pu''e'.
Sovbe' HaDta'wI'pu''e'.
pagh vI' jIvHa'wI'.
latlhpu'vaD vangqu' 'ej law'taH vay' ghajbogh.
latlhpu'vaD nobqu' 'ej law'taH vay' Hevbogh.
chepmoH mIw'a', QIHbe':
'u' mIw'a' 'oH mIwvam'e'.
latlhpu'vaD vang mIw'a', chaH qaDbe':
jIvHa'wI' mIw'a' 'oH mIwvam'e'.