Tao Te Ching / 老子道埳経 — w językach rumuńskim i japońskim

Rumuńsko-japońska dwujęzyczna ksiÄ…ÅŒka

Lao Zi

Tao Te Ching

老子

老子道埳経

Romanian interpolation by Octavian Sarbatoare

1

䞀章

Calea (Tao) care poate fi numita nu este Calea Ultima.
Numele dat Caii nu poate fi numele vesnic.
Fara nume este esenta Cerului si a Pamântului.
Dând Caii un nume este ceia ce creiaza toate lucrurile.
Cine n-are dorinte vede esenta lucrurilor.
Cine are dorinte vede doar manifestarea lor.
Amândoua aspecte au aceiasi sursa,
Dar devin diferite atunci când sunt percepute.
Asemanarea lor este in profunzimea profunzimilor
Unde este poarta prin care totul ia fiinta.

道の道ふべきは垞道にはあらず。名の名づくべきは垞名にはあらず。無は倩地の始めず名づくべく、有は萬物の母ず名づくべきなり。故に、垞無にしお以おその劙を觀んず欲し、垞有にしお以おその埌を觀んず欲せよ。この兩者は同じきも、出でおは名を異にするなり。同なるこれを玄ず謂ふも、玄のたた玄にしお、衆劙の門なり。

2

二章

Când frumosul este cunoscut ca frumos,
Atunci este cunoscut si urâtul ca urât.
Când binele este cunoscut ca bine,
Atunci si raul este cunoscut ca rau.
Astfel un aspect îsi are opusul sau,
Greul si usorul se sprijina unul pe altul,
Lungul si scurtul se opun unul altuia,
Înaltul si josul sunt diferite ca nivel,
Vocea se sprijina pe sunet,
Începutul are totdeauna un sfârsit.
Înteleptul astfel practica Non-actiunea
Si învata pe altii prin exemplu, nu prin vorbe.
Lucrurile în lume sunt toate într-o stare relativa.
Înteleptul stiind aceasta nu-si arata preferintele.
Priveste totul cu egala consideratie.
Creiaza merite dar nu si le însuseste.
El actioneaza optim, ia lucrurile asa cum sunt.
Le îndeplineste, dar ramâne mai presus de merite.
Astfel ca meritele ramâne cu el tot timpul.

倩䞋はみな矎の矎たるこずを知るも、これ惡なるのみ。みな善の善たるこずを知るも、これ䞍善なるのみ。故に、有無は盞生じ、難易は盞成り、長短は盞圢はれ、高䞋は盞傟き、音聲は盞和し、前埌は盞隚ふなり。是を以お、聖人は無爲の事に處り、䞍蚀の敎を行ふ。萬物は䜜るも蟭せず。生ずるも有せず。爲すも恃たず。功成るも居らず。それ惟居らず。是を以お去らざるなり。

3

䞉章

Conducatorul se manifesta cu modestie,
Nu arata pozitii de putere,
Astfel ca oamenii nu se vor confrunta.
Nu pune pret pe lucruri,
Astfel ca oamenii nu vor fura.
Nu arata lucruri care pot fi dorite,
Astfel ca oamenii nu-si vor strica inimile.
Înteleptul conduce astfel oamenii
Tinandu-le inimile pure, dându-le mâncare,
Necreindu-le ambitii si întarindu-le sanatatea.
Astfel Inteleptul îi împiedica sa cunoasca raul,
Dorind mereu binele, cei cu ganduri rele nu pot actiona.
El conduce subtil, toti traiesc astfel în pace.

賢を尙ばざれば、民をしお爭はざらしめ、埗がたきの貚を貎ばざれば、民をしお盗たらざらしめ、欲すべきを芋さざれば、心をしお亂れざらしむるなり。是を以お、聖人の治むるや、その心を虛にし、その腹を寊にし、その志を匱にし、その骚を区にし、垞に民をしお知なく、欲なからしめ、かの知者をしお敢おなさざらしむるなり。無爲をなさば治たらざるなし。

4

四章

Calea (Tao) este goala, folosinta-i nesfarsita.
Este adânca, pare originea tuturor lucrurilor.
Pare ca vesnic ramane fara capat.
Nu stiu cum a fost creiata,
Pare ca a existat chiar înainte de Creator.

道は冲にしおこれを甚ふるも、或は盈ず。淵乎ずしお䞇物の宗に䌌たり。その鋭を挫き、その玛を解き、その光を和げ、その塵に同うし、湛乎ずしお或は存するに䌌たり。吟は誰の子たるかを知らず。垝の先に象たり。

5

五章

Natura n-are preferinte,
Considera totul cu egalitate.
Tot asa înteleptul n-are preferinte pentru nimeni,
Pentru el, toti sunt priviti în egala masura.
Universul este nesfârsit, în el se gaseste totul.
Cu cât misca mai mult, cu atât mai mult este produs.
Prea multa vorba duce la oboseala.
Mai bine se pastreaza calea de mijloc.

倩地は䞍仁ならんや、萬物を以お芻狗ずなすほどに。聖人は䞍仁ならんや、癟姓を以お芻狗ずなすほどに。倩地の間は、それ猶ほ槖籥のごずきか。虚にしお屈せず。動けばいよいよ出づ。倚蚀なればしばしば窮すれば、䞭を守るにはしかず。

6

六章

Spiritul nepatruns nu moare niciodata.
Se poate numi Mama tainica,
Care este poarta naturii, tot timpul în noi.
Folosita din plin niciodata nu se sfârseste.

谷神は死せず。これを玄牝ず謂ふ。玄牝の門、これを倩地の根ず謂ふ。綿綿ずしお存するがごずくしお、これを甚ふるも勀れず。

7

䞃章

Universul dainuieste etern
Pentru ca nu exista pentru sine.
Astfel si Înteleptul stand la urma, ajunge în frunte.
Se neglijeaja pe sine însusi, si ajunge sa fie ocrotit.
Nu traieste pentru sine, traieste astfel din plin.

倩は長く地は久し。倩地のよく長く䞔぀久しき所以のものは、その自ら生ぜざるを以おなり。故によく長生す。是を以お、聖人はその身を埌にするも而も身は先だち、その身を倖にするも而も身の存するは、その無私なるを以おにあらずや。故に、よくその私をなすなり。

8

八章

Virtutea este fluida ca apa.
Apa patrunde subtil peste tot.
Tot astfel virtutea biruieste fara efort.
Calea Tao este la fel.
Cel care cauta îsi gaseste locul.
Simtamintele creiaza o inima adanca.
Prietenia aduce bune relatii cu toti.
Vorba onesta creiaza încredere.
Cel ce conduce respecta regulile.
În afaceri corectitudinea este cautata
Timpul aseaza lucrurile.
Virtutea actioneaza astfel fara contradictii.

䞊善は氎のごずし。氎はよく䞇物を利しお爭はず、衆人の悪む所に處る。故に道に幟し。居は善地、心は善淵、與すれば善仁、蚀ぞば善信、政は善治、事は善胜、動けば善時なり。それたゞ爭はず、故に尀なし。

9

九章

Întinderea prea mare a corzii
Creiaza prea mare tensiune.
Ascutirea prea deasa a uneltei
O face curând de nefolosit.
Adunarea bogatiilor într-un loc
Curând face locul nesigur.
A fi mandru de bogatii si onoruri
Este cauza caderii în disgratie.
Înteleptul se retrage dupa îndeplinirea faptei.
Aceasta este Calea (Tao) a virtutii (Te).

持しおこれを盈たさんよりは、その已むにしかず。揣぀おこれを銳くすれば、長く保぀べからず。金玉堂に滿぀るも、これを胜く守るこずなし。富貎にしお驕れば、自からその咎を遺さん。功成り名遂げお身退くは、倩の道なる茉。

10

十章

Putem oare sa ne unim sufletul
Si sa nu ne abatem de la Cale (Tao) ?
Putem sa avem o respiratie calma ca a unui copil ?
Putem oare purifica viziunea vietii,
Astfel ca ceia ce vedem sa straluceasca ?
Putem oare iubi si conduce oamenii
Cu subtilitatea Non-actiunii?
Ne putem oare conduce singuri
Si închide sau deschide posibilitati dupa voie ?
Putem oare invata sa avem access la totul
Prin puterea Caii (Tao) ?
Putem creia si hrani?
Putem sa ne eliberam de dorinta de a poseda ?
Putem face bine fara a dori ceva în schimb ?
Putem conduce fara a apasa ?
Cine poate face acestea a dobândit marea Virtute (Te).

營魄䞀を抱きお、よく離るゝこずなからんか。気を専らにし柔を臎しお、よく嬰児の劂くならんか。滌陀玄芜しお、よく疵なからんか。民を愛し囜を治むるには、よく無爲なからんか。倩門開闔しお、よく雌たらんか。明癜四達しお、よく無知ならんか。これを生じこれを畜ふ。生ずるも有せず、爲すも恃たず。長ずるも宰せず。これを玄執ず謂ふ。

11

十䞀章

Sunt 30 de spite în butucul rotii,
Dar folosirea lui depinde de golul din centru.
Vasul facut din huma este util
Prin golul creiat de forma lui.
Casa cu ziduri, ferestre si usi
Este utila prin golul creiat de acestea.
Desi pretuim ceia ce exista, ne folosim de ceia ce nu exista.

䞉十茻は䞀蜂をずもにす。その無なるに當぀お、車の甚あり。城を埏しお以お噚をなす。その無なるに當぀お、噚の甚あり。戞牖を鑿぀お以お宀ずなす。その無なるに當぀お、宀の甚あり。故に、有の以お利たるは、無の以お甚をなすが故なり。

12

十二章

Culorile îl orbesc pe om, sunetele îl asurzesc.
Gusturile îi slabesc simtul gustului.
Alergatul la vanatoare îl salbaticesc.
Ceia ce se obtine greu îi îngreuneaza manifestarea.
Astfel ca Înteleptul se detaseaza de simturi
Si traieste în lumea lui interioara.

五色は人の目をしお盲ならしめ、五音は人の耳をしお聟ならしめ、五味は人の口をしお爜ならしめ、銳隁田獵は、人の心をしお癌狂せしめ、埗がたきの貚は、人の行をしおを劚はしむ。是を以お、聖人は腹をなしお目をなさず。故に、圌を去りお歀を取るなり。

13

十䞉章

Atât norocul cât si nesansa creiaza frica.
Gândul bun sau gândul rau, dualitatea
Care exista tot timpul în mintea încordata.
Cum pot norocul sau nesansa sa creieze neliniste ?
Cel norocos îsi asteapta câstigul cu nerabdare.
Iar cel nenorocos este nelinistit pentru ce a pierdut.
Cum pot gândul bun sau cel rau
Sa existe în mintea incordata ?
Este pentru ca avem un Ego.
Daca n-am acorda Ego-ului importanta
Si încordarea mintii s-ar diminua.
Astfel ca cel care îi considera pe altii
Ca si cum ar fi el însusi
Este demn de a conduce.
Celui care-i iubeste pe altii cum se iubeste pe el însusi
I se poate acorda încredere.

寵は蟱なり驚くが劂し。貎は倧患なり身のごずし。䜕をか竈〔ママ〕は蟱なり驚くがごずしず謂ふ。寵を䞊たり、蟱を䞋たるも、これを埗るに驚くがごずく、これを倱ふにも驚くがごずし。これを寵は蟱なり、驚くがごずしず謂ふ。䜕をか貎は倧患なり身のごずしず謂ふ。吟に倧患ある所以は、吟が身を有するがためなり。吟に身なきに及んで、吟に䜕の患かあらん。故に、貎ぶには身を以おしお、倩䞋を爲むる者には、則ち以お倩䞋を寄すべし。愛するには身を以おしお、倩䞋を爲むる者には、則ち以お倩䞋を蚗すべし。

14

十四章

Privind Calea Tao, nu poate fi vazuta.
Încercand s-o ascultam, nu poate fi auzita.
Dorind s-o simtim, nu poate fi atinsa.
Aceste trei însusiri nu pot fi definite.
Calea Tao nu poate fi astfel perceputa.
Are ca esenta Golul, este forma fara de forma,
Nu poate fi perceputa cu simturile.
Infinitul si Eternul nu se pot explica
Întâlnind Calea Tao nu-i poti vede începutul,
Urmând Calea Tao nu-i poti vede sfarsitul.
Cunoscând cum s-a manifestat Calea Tao în trecut,
Se poate intui prezentul.
A trai prezentul ca oglinda a trecutului,
Aceasta înseamna a fi pe Cararea Tao.

これを芖れども芋えず、名づけお倷ず曰ふ。これを聜けども聞えず、名づけお垌ず曰ふ。これを搏ぞんずするも埗ず、名づけお埮ず曰ふ。その䞉぀の者は、以お臎詰すべからず。故に混じお䞀ずなす。その䞊は皊かならず。その䞋は昧からず。瞄瞄兮ずしお名づくべからずしお、無物に埩歞す。これを無狀の狀、無物の象ず謂ふ。これを惚恍ず謂ふ。これを迎ふるもその銖を芋ず。これに隚ふもその埌を芋ず。叀の道をずりお、以お今の有を埡し、よく叀始を知る。これを道玀ず謂ふ。

15

十五章

În trecul cei care urmau Calea Tao
Erau asa profunzi, ca greu puteau fi întelesi.
Un astfel de Întelept era prudent
Ca unul care trece un râu iarna.
Era încet în a lua decizii, ca unul care se teme
Ca ceia ce este spus se rastalmaceste.
Era modest ca si cum nu i s-ar cuveni nimic.
Se misca asa usor ca ghiata ce se topeste.
Era asa de simplu si natural ca lemnul din padure.
Era gata de a primi ca o vale deschisa.
Era prietenos ca apele care se amesteca.
Cine este bagat în ape murdare,
Sa le lase sa se limpezeasca.
Cine este agitat, sa încetineasca activitatile.
Cei care merg pe Calea Tao nu se manifesta.
În acest fel potentialul lor ramâne neatins.

叀の善く士たる者は、埮劙玄通、深くしお識るべからず。それただ識るべからず。故に区ひおこれが容をなさば、豫兮ずしお冬に川を枉るがごずく、猶兮ずしお四隣を畏るゝがごずく、儌兮ずしおそれ客たるが劂く、枙兮ずしお冰のたさに釈けんずするがごずく、敊兮ずしおそれ暞のごずく、曠兮ずしおそれ谷の若く、混兮ずしおそれ濁るがごずし。孰かよく濁りお、以お静かにしお埐に枅からん。孰かよく安んじお、以お動きお埐に生ぜん。この道を保぀者は、盈぀るこずを欲せず。それただ盈たず。故によく敝れお新たに成さず。

16

十六章

Fiind fara de dorinte, se atinge linistea.
Pentru tot ce capata existenta,
Este un timp de absorbtie în non-existenta.
Dupa o viguroasa crestere,
Orice dispare, întorcându-se astfel la sursa.
Întorcerea la origini este linistea,
Repaosul este conditia naturala.
Întoarcerea la origini este eternitatea,
Cel ce stie aceasta este iluminat.
Cel ce nu stie are parte de suferinta.
Cunoscând eternitatea se contopeste cu totul.
Contopindu-se cu totul expandeaza.
Prin expandare este prezent peste tot.
Fiind omniprezent atinge o stare înalta.
Prin starea înalta atinge Tao (Este pe Carare).
Cine atinge Tao intra în eternitate.
Desi corpul îmbatrâneste, spiritu-i nu moare niciodata.

虛を臎すこず極たり、靜を守るこず節ければ、萬物ならび䜜るも、吟は以お埩を觀る。それ物は芞芞たるも、おのおのその根に歞す。根に歞するを靜ず曰ひ、是を呜に埩すず謂ひ、呜に埩するを垞ず曰ひ、垞を知るを明ず曰ふ。垞を知らざれば、劄䜜しお凶なり。垞を知れば容。容なれば乃ち公。公なれば乃ち王。王なれば乃ち倩。倩なれば乃ち道。道なれば乃ち久しくしお、身を没するも殆からざるなり。

17

十䞃章

Cei mai buni conducatori trec neobservati.
Altii pot fi iubiti si laudati,
De altii oamenii se tem, altii sunt urâti.
Atunci când lipseste încrederea conducatorilor in oameni,
Nici oamenii nu pot avea încredere în conducatori.
Cuvintele sunt totdeauna mai prejos de fapte.

倪䞊には、䞋これあるこずを知らず。その次には、これに芪しみこれを譜む。その次には、これを畏れ、その次には、これを䟮る。故に、信足らざれば、信ぜざるこずあるなり。猶兮ずしおそれ蚀を貎びたり。功成り事遂げお、癟姓皆我が自然なりず謂ふ。

18

十八章

Atunci când Calea Tao este pierduta,
Apar multitudinea de reguli si legi.
Când Ego-ul se manifesta în oameni,
Se da nastere la multa hipocrizie.
Când relatiile de familie slabesc,
Se face mult caz de aceste legaturi.
Cand o natiune este intr-o stare de confuzie,
Tara produce multimea de patrioti.
Fiind pe Calea Tao lucrurile sunt in echilibru,
Fara Tao apar toate diferentele.

倧道󠄃廢れお、仁矩あり。智慧󠄄出で、倧僞あり。六芪和せずしお、孝慈あり。國家昏亂しお、忠臣あるなり。

19

十九章

Mergând pe Calea Tao si abandonând învatatura omeneasca,
Problemele izvorâte din morala vor dispare.
Abandonând dreptatea facuta de legi si reguli,
Dreptatea adevarata apare natural.
Abandonând profitul si lucrurile scumpe,
Societatea va scapa de hoti si tâlhari.
Renuntând la aceste trei lucruri,
Se obtine simplitatea, naturaletea si abundenta.

聖を絕ち智を棄぀れば、民の利は癟倍せん。仁を絕ち矩を棄぀れば、民は孝慈に埩せん。巧を絕ち利を棄぀れば、盜賊はあるこずなからん。この䞉の者は以爲に文のみにしお未だ足らざるなり。故に屬する所あらしめよ。玠を芋はし暞を抱き、私を少なくし欲を寡なからしめよ。

20

二十章

Renuntând la cauza durerii, durerea înceteaza.
Fie ca spui „Da” sau „Nu” este tot o relativitate.
Fie ca ceva este considerat „Bun” sau „Rau”,
Starea lor relativa ramâne.
Daca altii se tem de ceva,
Este oare îndreptatit sa ne temem si noi ?
Realitatea poate fi cu totul alta.
Oamenii lumii vor continua sa se casatoreasca,
Sa faca sarbatori si petreceri.
Urmând Calea Tao eu sunt fara de dorinti,
Ca un prunc care nu stie nici macar sa se bucure.
Fara certitudini, fara nimic al meu.
Oamenii lumii doresc sa aiba lucruri,
Eu n-am nimic, pot fi numit nebun.
Alti oameni par ca stiu multe,
Eu par simplu si nu atrag pe nimeni.
Pentru alti oameni deosebirile sunt clare,
Numai eu vad totul ca întreg.
Par fara tel, ca valul marii dus,
Batut de vânt, par ca ajung niciunde.
Alti oameni au un tel, doar eu nu vad niciunul.
Sunt diferit de altii pentru ca sunt pe Calea Tao.

孞を絶たば憂なからん。唯ず阿ずの、盞去るこずはいくばくぞ。善ず悪ず、盞去るこずはいかん。人の畏るる所は、畏れざるべからざるも、荒兮ずしおそれ未だ倮らざるかな。衆人は熙熙ずしお、倪牢を享くるが劂く、春臺に登るが劂きも、我は獚り泊兮ずしおそれ未だ兆さず、嬰児の未だ孩せざるが劂く、乘乘兮ずしお垰する所なきがごずし。衆人はみな逘ありお、しかも我は獚り遺れたるがごずきも、我は愚人の心ならんや。沌沌兮たるのみ。俗人はみな昭昭たるも、我は獚り昏きがごずし。俗人はみな察察たるも、我は獚り悶悶たり。柹兮ずしお海のごずく、飂兮ずしお止たる所なきがごずし。衆人はみな以するこずあるも、しかも我は獚り頑か぀鄙なり。我は人に異ならんこずを欲しお、而しお食母を貎ぶなり。

21

二十䞀章

Virtutea (Te) urmeaza Calea (Tao).
Calea Tao nu se poate vede sau atinge.
Desi nevazuta si de neatins, contine totusi forme.
Nevazuta si de neatins, are totusi consistenta.
Subtila si ascunsa, are totusi esenta.
Esenta sa este eterna, dintotdeauna a existat,
Ca izvor al tuturor creatiilor.
Cum putem afla caile creatiei ?
Prin Calea Tao.

孔執の容は、ただ道にこれ埞ふなり。道の物たる、これ恍たりこれ惚たり。恍兮たり惚兮たるも、その䞭に象有り。恍兮たり惚兮たるも、その䞭に物有り。窈兮たり冥兮たるも、その䞭に粟有り。その粟甚だ眞にしお、その䞭に信有り。叀より今に及びお、その名は去らず。以お衆甫を閲ぶ。吟れなにを以お衆甫の然るを知れるや。これを以おなり。

22

二十二章

Ce-i aplecat, se va ridica.
Ceia ce este strâmb, se poate îndrepta.
Golul atrage plinul.
Sfârsit va fi reânoit.
Cel ce are putin va avea mult.
Cel ce are mult va pierde.
Cel Întelept sta pe Calea Tao,
Astfel ca este un model de urmat.
Nu este mândru, de aceia straluceste.
Nu se preamareste pe sine, de aceia este apreciat.
Nu se lauda, de aceia acumuleaza merit.
Nu se pune mai presus de toti,
De aceia este privit cu respect.
Nu este la concurenta cu nimeni,
De aceia nimeni nu-i poate râvni locul.
Din vechime se spune sa fim modesti,
Astfel ca integritatea nu se stirbeste.
Cel integru este cel care calatoreste pe Calea Tao.

曲なれば則ち党く、枉なれば則ち盎く、窪なれば則ち盈ち、敝ければ則ち新しく、少ければ則ち埗、倚ければ則ち惑はん。是を以お、聖人は䞀を抱きお、倩䞋の匏ずなる。自ら芋さず、故に明かなり。自ら是ずせず、故に地る。自ら䌐らず、故に功あり。自ら矜らず。故に長し。それただ爭はず。故に倩䞋胜くこれず爭ふこずなし。叀の謂はゆる、曲なれば則ち党しずは、豈虚蚀ならんや。誠に党くしお而しおこれに歞するなり。

23

二十䞉章

Vorbind putin ramânem în repaos.
Vântul, furtuna trec, cum tot ce e-n natura-i trecator,
Asa si omul trece.
Dar cel ce urmeaza Calea Tao se identifica cu Tao.
Cel ce urmeaza Virtutea (Te) se identifica cu Virtutea.
Cei ce se pierd sunt una cu perzarea.
Cei ce nu cred, nici ei nu sunt crezuti.

垌蚀は自然なり。故に、飄颚は朝を終ぞず。驟雚は日を終ぞず。孰かこれをなすものぞ。倩地なり。倩地すら尙ほ久しきこず胜はず。而るを況や人に斌おをや。故に、道に埓事する者は、道に同じうし、執者ずは執に同じうし、倱者ずは倱に同じうす。道に同じうする者は、道もたたこれを埗るを暂み、執に同じうする者は、執もたたこれを埗るを暂み、倱に同じうする者は、倱もたたこれを埗るを暂むなり。信足ざれば、信ぜざるこずあり。

24

二十四章

Stând pe degetele picioarelor, postura-i instabila.
Cu picioarele încrucisate, nu se poate merge.
Cel ce isi da marire, nu are stralucire.
Cine se preamareste, nu este apreciat.
Cel ce se lauda, nu are merit.
Cel încrezut, nu este respectat.
Cel ce urmeaza Calea Tao îi evita pe acestia toti.

跂぀者は立たず。跚ぐ者は行かず。自から芋はす者は明かならず。自から是ずする者は地はれず。自から䌐る者は功なし。自から矜る者は長からず。その道にありおや、逘食莅行ず曰ひ、物或はこれを悪む。故に有道者は處ざるなり。

25

二十五章

Înainte de existenta Cerului si a Pamântului,
Era ceva fara început si fara de sfârsit.
Neschimbat exista prin sine însusi.
Acest ceva umplea totul, era nesfârsit.
Poate fi considerat ca sursa universului.
Nu-l pot numi, silit sa-i dau un nume,
Îl numesc Tao, îl cred ca fiind suprem.
Suprem înseamna fara de sfârsit,
Fara de sfârsit se poate afla oriunde.
Este atât departe cât si aproape.
E Tao cel suprem,
Si cerul si pamântul si omul sunt supreme.
Omul urmeaza legile pamântului,
Pamântul pe cele ale universului,
Universul urmeaza Tao,
Care este complet în sine.

物ありお混成し、倩地に先だ぀お生ぜり。寂兮たり寞兮たり。獚立しお改めず、呚行しお殆からず。以お倩䞋の母たるべし。吟はその名を知らざるも、これに字しお道ず曰ひ、区ひおこれが名を為しお倧ず曰ひ、倧を逝ず曰ひ、逝を遠ず曰ひ、遠を反ず曰ふ。故に、道は倧、倩も倧、地も倧、王も又倧なり。域䞭に四倧ありお、王はその䞀に居る。人は地に法ずり、地は倩に法ずり、倩は道に法ずり、道は自然に法ずるなり。

26

二十六章

Ceia ce este usor este deasupra greului.
Calmul este deasupra agitatiei.
Înteleptul se elibereaza de greu si agitatie.
În mijlocul lumii frematând el ramane în repaos.
Conducatorul nu este superficial sau frivol.
Superficialitatea nu are baza solida,
Asa cum graba face sa se piarda controlul.

重は茕の根たり、靜は躁の君たり。是を以お、聖人は終日行けども、而も茜重を離れず。抮觀ありず雖も、燕凊しお超然たり。劂䜕ぞ萬乘の䞻にしお、而も身を以お倩䞋に茕くせるぞ。茕ければ則ち臣を倱ひ、躁しければ則ち君を倱はん。

27

二十䞃章

Bunul calator nu lasa urme.
Bunul orator nu se pierde în discutii.
Cel ce evalueaza lucrurile nu se pierde în calcule.
Usii încuiate bine nu-i trebuiesc mai multe încuietori.
Legând ceva bine cu o funie,
Alte funii nu mai sunt necesare.
Înteleptul îi ajuta pe toti prin prezenta sa.
Toate lucrurile din jurul sau sunt la locul lor.
Fiind în lumina nimic nu se pierde.
Cel ce e bun învata pe cel rau prin exemplu bun,
Cel ce e rau învata pe cel bun prin exemplu rau,
Cei ce nu pretuiesc pe Întelept si-a lui învatatura,
Traiesc himere, amarnic se înseala,
Desi poate au educatie aleasa.
Dar Înteleptul e subtil în tot ce face.

善行には蜍迹なし。善蚀には瑕謫なし。善蚈には籌玢を甚ひず。善閉には関楗なくしお、而も開くべからず。善結には瞄玄なくしお、而も解くべからず。是を以お、聖人は垞に善く人を救ふ。故に棄人なし。垞に善く物を救ふ。故に棄物なし。是を襲明ず謂ふ。故に、善人は䞍善人の垫にしお、䞍善人は善人の資なり。その垫を貎ばず、その資を愛せざれば、知たりず雖も倧に迷ぞる。これを芁劙ず謂ふ。

28

二十八章

Cel ce îsi stie forta si ramâne slab,
E pe Cararea Tao, simte ca-i copil.
Cel ce se stie erudit si-si tine simplitatea,
Este exemplul bun.
Model fiind, e vesnic pe Cararea Tao.
Cel ce atinge gloria si ramâne modest are Virtute (Te),
Atingând plinatatea vine din nou la sursa de unde toate au iesit.
Cel Întelept e astfel într-o continua armonie,
Se scalda în lumina, se afla în repaos.
Fiind în repaos atinge infinitul.

その雄を知りお、その雌を守れば、倩䞋の谿ずなる。倩䞋の谿ずなれば、垞執は離れずしお、嬰兒に埩歞す。その癜を知り、その黑を守れば、倩䞋の匏ず為る。倩䞋の匏ずなれば、垞の執は忒はずしお、無極に埩歞す。その抮を知り、その蟱を守れば、倩䞋の谷ずなる。倩䞋の谷ずなれば、垞執は乃ち足぀お、暞に埩歞す。暞散ずれば則ち噚ずなる。聖人これを甚ひお、則ち官長ずなる。故に、倧制にしお割かざるなり。

29

二十九章

Cel care doreste sa stapâneasca lumea,
Dându-i amprenta sa, nu poate reusi.
Caci lumea este sacra, nu poate fi schimbata permanent.
Fiind siguri de ceva, putem oricând sa pierdem.
La drum, unii-s în fata, altii-n spate,
Unii respira greu, altii usor,
Unii sunt tari, altii mai slabi,
Unii umbla în car, altii pe jos.
Cel Întelept pastreaza calea de mijloc,
În armonie nu exagereaza, nici nu leneveste
Nici cu corpu-i nici cu mintea-i.

倩䞋を取぀お、これを爲めんず將欲するも、吟はその埗ざるを芋るのみ。倩䞋は神噚なれば、爲むべからざるなり。爲めんずする者はこれを敗り、執らんずする者はこれを倱はん。凡そ物は、或は行き、或は隚ひ、或は噓き、或いは吹き、或は区くし、或は矞くし、或は茉り、或いは墮る。是を以お聖人は甚を去り、奢を去り、泰を去るなり。

30

䞉十章

Conducatorul ce urmeaza Calea Tao,
Nu recurge la forta pentru a cuceri.
Caci stie ca-n atac riposta va primi.
Distrugeri mari urmeaza si foamete si boli.
Cel luminat nu recurge la forta pentru a-si creia glorie.
Îsi conduce treburile fara a ofensa pe nimeni.
Si nu recurge la lupta decat fortat de aparare.
Astfel el nu tulbura armonia.
Cel ce foloseste forta nu este pe Cararea Tao,
Iar cel ce nu este pe Carare va pieri.

道を以お人䞻を䜐くる者は、兵を以お倩䞋に区くせず。その事は還るを奜むなり。垫の處りし所には、荊棘生じ、倧軍の埌には、必ず凶幎あり。故に、善者は果しお已む。敢お区を取らず。果しお矜るこずなかれ。果しお䌐るこずなかれ。果しお驕るこずなかれ。果しお已むを埗ざれ。果しお区なるこずなかれ。物は壯なれば則ち老ゆ。これを䞍道ず謂ふ。䞍道なれば早く已むなり。

31

䞉十䞀章

Armele aduc nenorociri.
Cel ce urmeaza Calea Tao le detesta.
Nu le foloseste decât constrâns de necesitate.
Chiar si atunci le foloseste cu retinere.
Liderul Întelept chiar si când invinge,
Nu se bucura de victoria lui,
Nu se bucura de uciderea adversarilor.
Intra în batalie mâhnit ca trebuie s-o faca.
Caci victoria nu este celebrare ci funeralii.
Cel ce se bucura de ucideri si crime,
Nu este pe Calea Tao.

倫れ䜳兵は䞍祥の噚にしお、物或はこれを悪む。故に、有道者は處らざるなり。是を以お、君子は、居るには則ち巊を貎び、兵を甚ふるには則ち右を貎ぶ。兵は䞍祥の噚にしお、君子の噚にあらず。やむを埗ずしおこれを甚ふるも、恬淡を䞊ずなし、勝぀ずも而も矎ずせざるなり。これを矎ずする者は、これ殺人を楜むなり。殺人を楜む者は、則ち志を倩䞋に埗べからず。故に、吉事には巊を尙び、凶事には右を尙ぶ。是を以お、偏将軍は巊に處り、䞊将軍は右に處る。喪犮を以おこれに處るを蚀ふなり。人を殺すこずの衆倚なれば、則ち悲哀を以おこれを泣き、戰に勝おば、則ち喪犮を以おこれに處るなり。

32

䞉十二章

Calea Tao este prea subtila pentru a fi definita.
Manifestându-se capata un nume.
Când un Conducator urmeaza Calea Tao
Este urmat onest de cei supusi
Si pacea va dainui in regat.
Înteleptul care cunoaste Calea îsi stie limitele,
Cel ce-si cunoaste limitele este pe Carare.
Tao întrepatrunde totul, toate fiintele se intorc in Tao,
Cel Întelept stiind aceasta aplica Tao în tot ce face.

道は垞にしお名なく、朎なりにしお小なりず雖も、倩䞋に敢お臣ずせず。䟯王もしよく守らば、䞇物はたさに自ら賓せんずす。倩地は盞合ひお、以お甘露を降し、民はこれを什するなくしお、而も自から均しからん。はじめお制しお名あり。名も亊すでにあるも、それ亊止たるこずを知らんずす。止たるこずを知るは、殆からざる所以なり。道の倩䞋にあるを譬ふれば、猶ほ川谷の江海に斌けるがごずきなり。

33

䞉十䞉章

Cunoscându-i pe altii este întelepciune,
Cunoscându-se pe sine însusi este iluminare.
Învingând un adversar este tarie,
Învingându-se pe sine însusi este cu adevarat putere.
Multumit cu ce are Înteleptul este bogat,
Cel perseverent ajunge la îndeplinirea scopului.
Cel care nu-si pierde tinta se mentine.
Chiar si dupa moartea fizica
Puterea celui Întelept produce efecte pozitive.
Astfel el traieste în eternitate.

人を知るものは智にしお、自らを知るものは明なり。人に勝぀者は力ありお、自らに勝぀者は区なり。足るこずを知るものは富み、行ひを区むるものは志を有぀。その所を倱はざる者は久しく、死するも亡びざるものは壜なり。

34

䞉十四章

Tao cuprinde tot universul,
Toate lucrurile îsi au izvorul în Tao.
Nu respinge pe nimeni si nimic.
Cel pe Carare e creator, dar nu-si însuseste ceia ce creiaza.
E generos, dar nu profita de recunostiinta altora.
Fara dorinte proprii trece nebagat in seama.
Înfaptuieste lucruri bune, dar nu-si atribuie merite.
Nemanifestându-si marirea Înteleptul este cu adevarat maret.

倧道は汎兮ずしお、其れ巊右すべし。萬物はこれに恃みお、以お生ずるも蟭せず。功あるも名ずし有せず。萬物を愛逊しお、而も䞻ずならず。小ず名くべし。萬物は歞すれども、而も䞻ずならず。名づけお倧ずなすべし。是を以お、聖人は終に自ら倧ずならず。故によくその倧を成すなり。

35

䞉十五章

Fiind pe Cararea Tao toate fiintele
Se indreapta catre calea fireasca.
Pe Cale sunt armonia, sanatatea, pacea si fericirea.
Cel ce gusta din dulceata-i va vrea sa ramâna.
Dar Calea este cu mult mai profunda,
Transcende gustul, nu poate fi vazuta,
Auzita, simtita sau cuprinsa.

倧象を執れば倩䞋は埀く。埀くも而も害せず。安平泰なり。楜ず逌ずには、過客も止たるも、道の口より出づるは、淡乎ずしおそれ味ひなし。これを芖れども芋るに足らず、これを聜けども聞くに足らざるも、これを甚ふれば旣󠄁すべからず。

36

䞉十六章

Liderul Întelept cunoaste aceasta.
Ceva se contracta pentru ca era dilatat.
Ceva slabeste pentru ca era tare.
Ceva se înalta pentru ca era jos.
Cineva primeaste pentru ca a dat.
Aceasta-i întelepciune.
Subtilul e mai presus de grosier.
Asa cum pestele nu trebuie sa iasa din apa
Tot asa Liderul Întelept nu face caz de forta.
Prin simplitate se aduce pacea,
Încredeare aduce armonie.

これを歙めんず將欲すれば、必ず固くこれを匵れよ。これを匱めんず將欲すれば、必ず固くこれを区くせよ。これを廃せんず將欲すれば、必ず固くこれを興せよ。これを奪はんず將欲すれば、必ず固くこれを與ぞよ。これを埮明ず謂ふなり。柔は剛に勝ち、匱は区に勝぀。魚は淵より脱すべからず。國の利噚は以お人に瀺すべからず。

37

䞉十䞃章

Cararea Tao pare inactiva, dar totul este îndeplinit.
De-ar fi urmata de conducatori,
Lumea s-ar indrepta prin ea insasi.
Cautând solutii la multele probleme,
Simplitatea este de urmat.
Simplitatea evita înmultirea dorintelor.
Dorintele putine aduc linistea.
Fara multe dorinte lumea se armonizeaza prin ea însasi.

道は垞にしお爲すこずなきも、而も爲さざるこずなし。䟯王もしよく守らば、萬物はたさに自から化せんずす。化しお䜜らんずすれば、吟はこれを鎭するに無名の暞を以おせんずす。無名の暞も、亊たさに欲せざらんずす。欲せずしお以お靜なれば、倩䞋はたさに自から正しからんずす。

38

䞉十八章

Înteleptul nu-si afiseaza virtutea si de aceia este virtuos.
Omul obisnuit îsi afiseaza virtutea si de aceia este slab.
Virtutea superioara nu intervine deschis,
Lucrurile sunt astfel duse la bun sfarsit.
Virtutea inferioara totdeauna se manifesta,
Iar lucrurile ramân neterminate.
Bunatatea Înteleptului nu are un motiv în sine,
Astfel ca treptat oamenii îl urmeaza.
Urmând Calea Tao apare si Virtutea (Te).
Cand virtutea dispare apare bunavoita,
Cand bunavointa dispare apare compasiunea,
Cand compasiunea dispare urmeaza regulile.
Prin reguli sinceritatea si încrederea dispar.
Astfel apar confuzia si distorsiunea evenimentelor.
Înteleptul vede si adancul nu numai suprafata.
Vede fructul potential în floare.
Astfel prin virtutea sa vede realitatea
În locul manifestarilor trecatoare.

䞊執は執ずせず。是を以お執あり。䞋執は執を倱はざらんずす。是を以お執なし。䞊執は爲すこずなくしお、而も爲さざるこずなし。䞋執はこれを爲しお、而も以お爲すこずなし。䞊仁はこれを爲しお、而も以お爲すこずなし。䞊矩はこれをなしお、而も以お爲すこずあり。䞊犮はこれを爲しお、而もこれに應ずるこずなければ、則ち臂を攘げおこれを仍く。故に、道を倱぀お而しお埌に執あり。執を倱぀お而しお埌に仁あり。仁を倱぀お而しお埌に矩あり。矩を倱぀お而しお埌に犮あり。倫れ犮は、忠信の薄にしお、而しお亂の銖なり。前識者は、道の華にしお、而しお愚の始なり。是を以お倧䞈倫は、その厚きに處぀お、その薄きに處らず。その寊に處぀お、その華に處らず。故に、圌を去぀お歀れを取るなり。

39

䞉十九章

Fiind în armonie cu Calea Tao
Cerul si-a dobândit claritatea.
Prin armonie Pamantul a devenit stabil.
Prin armonie lucrurile au fost treptat creiate.
Fara Calea Tao omul se departeaza de Cer,
Fara Calea Tao îsi pierde stabilitatea pe Pamant.
Cand echilibrul dispare si omul dispare.
Înteleptul vede totul într-un echilibru,
Este modest, nu intervine.
El lasa Calea Tao sa se manifeste
Unindu-se cu Calea Tao intra în armonie.

昔は䞀を埗たる者なり。倩は䞀を埗お以お淞く、地は䞀を埗お以お寧く、神は䞀を埗お以お靈ずなり、谷は䞀を埗お以お盈ち、萬物は䞀を埗お以お生じ、䟯王は䞀を埗お以お倩䞋の正ずなる。そのこれを臎すは䞀なり。倩淞きを以おこずなければ、將恐らくは裂けん。地寧きを以おするこずなければ、將恐らくは癌せん。神靈を以おするこずなければ、將恐らくは歇ん。谷盈぀るを以おするこずなければ、將恐らくは竭きん。萬物生ずるを以おするこずなければ、將恐らくは滅せん。䟯王正しきを以おすくこずなく、而も貎高ならば、將恐らくは蹙れん。故に、貎は賀を以お本ずなし、高きは䞋きを以お基ずなすなり。是を以お䟯王は自から孀寡䞍穀ず謂ふ。これ、その賀を以お本ずなすか、あらずや。故に、茿を敞ふるこずを臎せば茿なし。琭琭ずしお玉の劂く、珞珞ずしお石の劂くなるを欲せず。

40

四十章

Miscarea eterna Tao e întoarcerea la sursa
Pornind de jos e felul etern de a incepe.
Toate lucrurile apar din manifestare (fiinta),
Manifestarea izvoraste din nemanifestare (nefiinta).

反は道の動にしお、匱は道の甚なり。倩地萬物は、有より生じ、有は無より生ず。

41

四十䞀章

Atunci cand Înteleptul aude despre Calea Tao
Nu intarzie sa o urmeze.
Cel mediocru cand urmeaza cand se lasa.
Ignorantul cand aude de Calea Tao se amuza prosteste.
Fiind ignorant, de nu s-ar amuza Calea n-ar fi Calea Tao.
De aceia se spune:
„Cei ignoranti fac haz de cel iluminat,
Considera sfatul bun fara utilitate,
Calea valoroasa le pare neânsemnata”.
Cel Întelept pare gol ca o vale.
Virtutea pura pare a fi fara miez.
Preaplinului extins fiind, i se vad cu greu marginile.
Ceia ce-i simplu pare fara consistenta.
Exista o cale a perfectiunii.
Universul nu se opreste într-un punct.
Cunoasterea necesita timp de a se acumula.
Muzica se învata tintind catre subtil.
Calea Tao nu poate fi cuprinsa
În manifestare aduce implinire
Celui ce-o urmeaza pentru a se perfectiona.

䞊士は道を聞けば、勀めおこれを行ふ。䞭士は道を聞けば、存るが若く亡ずるが若し。䞋士は道を聞けば、倧いにこれを笑ふ。笑はざれば以お道ずなすにたらず。故に、建蚀者にこれあり。明道は昧きが若く、進道は退くが若く、倷道は纇のが若く、䞊執は谷の若く、倪癜は蟱の若く、廣執は足らざるが若く、建執は偞れるが若く、質盎は枝るが若く、倧方は隅なく、倧噚は晩成し、倧音は垌聲にしお、倧象は無圢なりず。道は隱れお名なし。それ唯道は善く貞しお䞔く成すなり。

42

四十二章

Calea Tao s-a manifestat la inceputuri.
Acea manifestare a devenit cauza altei manifestari.
Aceasta la randul ei a produs o alta.
Asa au aparut toate lucrurile.
Perechea de contrarii Yin si Yang au aparut,
Energia (Ch'i) le-a pus în miscare.
Armonia astfel s-a stabilit.
Oamenii obisnuiti sunt dependenti,
Doar Înteleptul este multumit cu sine insusi.
Traind prin sine însusi se aliniaza armoniei Caii Tao.

道は䞀を生じ、䞀は二を生じ、二は䞉を生じ、䞉は萬物を生ず。萬物は陰を負ひお陜を抱く。沖氣以お和するこずをなす。人の惡む所は、唯孀寡䞍蜂のみ。而しお王公は以お皱ずなす。故に、物或はこれを損しお益し、或はこれを益しお損するなり。人の敎ふる所は、我もたたこれを敎ふ。区梁なる者は、その死を埗ず。吟れ以お敎の父ずなさんずす。

43

四十䞉章

Observand curgerea lucrurilor, usorul va depasi greul,
Ceia ce n-a venit inca, va inlocui ceia ce este,
Non-actiunea este astfel superioara actiunii.
Putini sunt in lume care pot instrui fara cuvinte.
Aceasta este calea Înteleptului.

倩䞋の至柔は、倩䞋の至堅を銳隁し、無有は無間に入る。吟は是を以お無爲の益あるこずを知るなり。䞍蚀の敎ず無爲の益ずには、倩䞋これに及ぶこず垌し。

44

四十四章

Între glorie si sanatate ce este mai important?
Între bogatie si fericire ce este mai pretios?
A alerga dupa castiguri e pierdere sigura.
Daca fericirea ar veni cu bogatia,
Ar fi multi oameni fericiti, dar ei nu sunt.
Cel multumit cu ce are, evita injosirea.
Cel ce stie sa se opreasca la timp, nu intra în pericol.
Astfel Înteleptul dainuieste.

名ず身ずは孰れか芪しきぞ。身ず貚ずは孰れか倚なるぞ。埗ず亡ずは孰れか病なるぞ。甚だ愛すれば必ず倧いに費え、倚く藏すれば必ず厚く亡ふ。足るこずを知れば蟱められず。止たるこずを知れば殆からず。以お長久なるべし。

45

四十五章

Perfectiunea nu are capat, oricat ar fi de-nalta,
Ceva mai poate fi adaugat.
Folosu-i e astfel din ce în ce mai bun.
Nemarginirea oricat ar fi de mare, ceva mai poate fi adaugat.
Si folosinta-i din ce în ce mai multa.
Ceva oricat de drept ar fi, mai poate fi-ntreptat.
Maiestria de a face ceva, poate înca sa creasca.
Oratoria maestrului poate fi înca mai buna.
Ce este în miscare poate fi îmbunatatit.
Doar nemiscarea este completa-n toate,
Ea e suportul, modelul a orice, conduce totul.

倧成は猺けたるがごずきも、その甚は匊ならず。倧盈は沖しきがごずきも、その甚は窮たらず。倧盎は屈せるがごずく、倧功は拙なるがごずく、倧蟯は蚥なるがごずし。躁は寒に勝ち、靜は熱に勝぀も、淞靜は倩䞋の正たり。

46

四十六章

Când oamenii urmeaza Calea Tao,
Caii comunitatii sunt pe ogor la munca.
Când oamenii nu urmeaza Calea Tao,
Caii comunitatii sunt pregatiti de lupta.
Campul ramane astfel nelucrat.
Nu este eroare mai mare, decat dorintele desarte.
Nu este mai mare suferinta decat lipsa de multumire.
Nu este mai mare calamitate decat lacomia.
Caci celui ce-si limiteaza dorintele, nimic nu îi lipseste.
Ogoru-i cultivat, e multumit cu tot ce are.

倩䞋に道あれば、走銬を华けお以お糞するも、倩䞋に道なければ、戎銬は郊に生ぜん。眪は欲すべきよりも倧なるはなく、犍は足るこずを知らざるよりも倧なるはなく、咎は埗んず欲するより倧なるはなし。故に、足るこずを知るの足るは、垞に足るなり。

47

四十䞃章

Cunoasterea trebuie sa vina din interior.
Mintea omului poate lua forme variate.
Fara a merge-n lume, lumea se cunoaste.
Fara a privi pe fereastra, cerul poate fi cunoscut.
Cu cat ne departam mai mult,
Cu atât cunoastem mai putin.
Înteleptul ajunge la destinatie fara sa porneasca,
Vede lumina fara a privi.
Întelege fara a cerceta, îndeplineste toate în repaosfiind.

戶より出でざるも倩䞋を知り、牖より窺はずしお倩道を芋る。その出づるこず圌遠ければ、その知るこず圌少し。是を以お聖人は行かずしお知り、芋ずしお名に、爲さずしお成すなり。

48

四十八章

Mergând pe calea lumii lucrurile se acumuleaza,
Mergând pe Calea Tao lucrurile se înputineaza.
Prin înputinare se ajunge la nimic, la sursa.
Prin miscare lucrurile sunt scoase din starea lor fireasca.
Efortul-i necesar de a le echilibra.
Pe Calea Tao lucrurile sunt deja în echlibru.
Actiunea nu este astfel necesara.

孞を爲むれば日に益し、道を爲むれば日々に損す。これを損しおたた損し、以お爲すなきに至る。爲すなくしお而も爲さざるこずなきなり。故に、倩䞋を取るには、垞に事なきを以おす。事あるに及べば、以お倩䞋を取るに足らざるなり。

49

四十九章

Înteleptul nu are Ego, se identifica cu universul.
Este bun si cu cei buni si cu cei rai.
Caci virtutea-i este bunatatea.
Este onest cu cei onesti si cu cei neonesti.
Caci virtutea-i este onestitatea.
El trateaza pe toti cu aceiasi impartialitate.
Traieste simplu si în armonie.
Pe toti îi priveste ca o mama pe copii.
În inima lui încape intreaga lume.

聖人には垞の心なく、癟姓の心を以お心ずなす。善なる者は吟これを善ずし、䞍善なる者も吟たたこれを善ずす。埳善なればなり。信なる者は吟これを信ずし、䞍信なる者も吟たたこれを信ずす。埳信なればなり。聖人の倩䞋にあるや、惵惵ずしお倩䞋のために、その心を枟にす。癟姓は皆その耳目を泚ぐ。聖人は皆これを孩にす。

50

五十章

Venind în lume este iesirea din Tao,
La moarte este intrarea în Tao, în repaos.
Înteleptul stiind aceasta nu tulbura armonia.
Asteapta sa inteleaga ce se arata a urma,
Aratându-se lumina este pe Calea Tao.
Toate pericolele sunt astfel evitate.
El aste astfel tot timpul în repaos.
Desi traieste-n lume e pe Cale,
Moartea-i nu-i decat o continuare.

生に出ればこれ死に入るなり。生の埒は、十に䞉あり。死の埒は、十に䞉あり。民の生んずしお、動もすれば死地に之くもの、たた十に䞉あり。それ䜕の故ぞ。その生を生ずするこずの厚きを以おなり。蓋し聞く、善く生を攝する者は、陞行するも、兕虎に遇はず。軍に入るも、甲兵を避けずず。兕はその角を投ずるずころなく、虎はその爪を措くずころなく、兵もその刃を容るるずころなきがためなり。それ䜕の故ぞ。その死地なきを以おなり。