51

51

Calea Tao produce toate lucrurile,
Virtutea (Te) le întretine.
Armonia se întretine urmând Calea Tao,
Valoarea lucrurilor se naste
Din a poseda Virtutea (Te).
Urmând Virtutea (Te) este progres si dezvoltare,
Lucrurile sunt îngrijite, protejate, fiintele hranite.
Desi totul e-n Tao se manifesta ca si cum n-ar poseda nimic.
Asa-i si Înteleptul, seamana Virtutea (Te) în tot ce face,
Nimic nu-si însuseste, e astfel pe Carare.

Cata esser in le universo
es un expression del Tao.
Illo proveni a in existentia,
inconsciente, perfecte, libere,
assume un corpore physic,
lassa que le circumstantias se compli.
Illo es proque cata esser
spontaneemente honora le Tao.
Le Tao parturi a tote esseres,
los nutri, los mantene,
los custodia, los conforta, los protege,
los reprende a se mesme,
crear sin posseder,
ager sin expectar,
guidar sin ingerer.
Illo es proque le amor del Tao
es in le natura mesme de cosas.

52

52

Tao este causa a totul.
Cunoscând causa se pot cunoste manifestarile.
Fiind în mijlocul manifestarilor putem privi la sursa.
Astfel Înteleptul traieste-n armonie,
Nu se expune, astfel se protejeaza,
Prin expunere se creiaza multimea de probleme,
Vazând esenta lucrurilor stie ce se va întampla,
Prin sensibilitate îsi manifesta taria,
Prin introspectie e mereu în armonie,
Aceasta-i în fapt a trai în eternitate.

In le initio era le Tao.
Omne cosas flue de illo;
tote cosas retorna a illo.
Pro trovar le origine,
retracia le manifestationes.
Quando on recognosce le infantes
e trova le matre,
on sera libere de tristessa.
Si on claude su mente in judicamentos
e traffica con desiros,
su corde se disturbara.
Si on lassa que su mente judica
e non que le sensos se duce,
su corde trovara le pace.
Vider a in obscuritate es claritate.
Saper submitter se es resistentia.
Usa tu proprie lumine
e retorna al fonte del lumine.
Isto se appella le practicar del eternitate.

53

53

Cunoscând Calea Tao pot vorbi despre ea.
De-ar fi sa dau un sfat as spune sa mergeti pe Carare.
Desi Calea-i usoara, fiind ignoranti
Multi oamenii prefera caile laterale.
În loc sa foloseasca resursele pentru viata,
Unii conducatori cheltuiesc pentru înarmare.
Cand conducatorii sunt iresponsabili,
Poporul sufera, tara e împovarata.

Le grande Via es facile,
totevia gente prefere le vias lateral.
Guarda te quando cosas es disequilibrate.
Resta centrate intra le Tao.
Quando speculatores ric prospera
durante que fermeros perde lor terreno;
quando officiales governamental dispende moneta pro
armas in loco de remedios;
quando le del classe alte es prodige e irresponsabile
durante que le povre ha nulle fonte de adjuta
tote isto es furto e chaos.
Illo non es in accordo con le Tao.

54

54

Înteleptul îsi sadeste cu grija semintele,
Îsi construieste solid casa,
Astfel ca grija si lucrul bine facut
Ramân o pilda pentru generatiile care vin.
Prin practica Caii Tao pentru el
Cel Întelept urmeaza Virtutea (Te).
Practicata de o familie
Virtutea aduce abundenta.
Practicata de o comunitate de oameni
Virtutea aduce înflorire.
Practicata de o tara întreaga
Virtutea devine exemplu pentru alte tari.
Practicata de întreaga lume
Virtutea devine un bun universal.
Daca un om urmeaza virtutea
Este un exemplu pentru familia lui.
Cand o familie urmeaza virtutea
Este un exemplu pentru comunitate.
Cand o comunitate practica virtutea
Este un exemplu pentru tara.
Cand o tara practica virturea
Este un exemplu pentru întreaga lume.
Se poate proba aceasta prin simpla observatie.

Quicunque se planta in le Tao
non sera displantate.
Quicunque imbracia le Tao
non cadera.
On honorara su nomine
de generation a generation.
Que le Tao es presente in tu vita
e tu devenira genuine.
Que illo es presente in tu familia
e tu familia florescera.
Que illo es presente in tu pais
e tu pais sera un examplo
a tote paises in le mundo.
Que illo es presente in le universo
e le universo cantara.
Como sape io que isto es ver?
Per reguardar intra me mesme.

55

55

Cel care urmeaza Calea Tao pare un copil.
Pare ca nu are forta si tarie, dar strânsoarea lui e ferma.
Pare ca nu are energie, dar miscarea-i e plina de elan.
Pare ca nu are nimic de spus,
Dar vorba-i vine totdeauna la timp.
Înteleptul e mereu în armonie,
Fiind în armonie se aliniaza cu eternul,
Aliniindu-se cu eternul este mereu in lumina.

Ille qui es in harmonia con le Tao
es como un neonato.
Su ossos es molle, su musculos es debile,
ma su prisa es potente.
Ille non sape del union
del masculo el feminina,
totevia su penis pote star erecte,
assi intense es su vital fortia.
Ille pote critar fortissime tote le die,
totevia ille nunquam deveni rauc,
assi comple es su harmonia.
Le fortia del Maestro es como isto.
Ille lassa que tote cosas veni e va
sin effortio, sin desiro.
Ille nunquam expecta resultatos;
dunque ille es nunquam disappunctate
Ille es nunquam disappunctate;
dunque su spirito nunquam invetera.

56

56

Cel ce stie nu vorbeste, cel ce vorbeste nu stie.
Închizând ochii, neascultând, nemirosind,
neatingând, negustând se închid simturile.
Dar o lume a armoniei se deschide în interiorul mintii.
Astfel Înteleptul nu este preocupat
De prieteni sau dusmani, de glorie sau disgratie.
Ajunge la perfectionare urmând Calea Tao.

Ille qui sape non parla.
Ille qui parla non sape.
Claude tu bucca,
obstrue tu sensos,
obtunde tu acutessa,
disnoda tu nodos,
amolli tu reguardo,
subside tu pulvere.
Isto es le identitate primal.
Sia como le Tao.
On non pote approchar lo o retirar lo,
beneficiar lo o nocer a illo,
honorar lo o disgratiar lo.
Illo se rende continuemente
Illo es proque illo indura.

57

57

O tara este dreapta prin legi drepte.
Un razboi se castiga printr-o tactica avansata.
Printr-o vointa puternica o dorinta este îndeplinita.
Prea multe legi înmultesc faradelegile,
Pregatirea prea mare de razboi aduce razboiul.
Propagarea dorintelor aduce conflictul între oameni.
De aceia Înteleptul spune:
„Nu aduceti prea multe legi,
Si poporul se va conduce el însusi.
Gânditi-va la pace si tara nu va suferi.
Traiti în simplitate si oamenii vor trai in armonie”.

Si on vole esser un grande leader,
on debe apprender a sequer le Tao.
Cessa tentar a controllar.
Lassa que vade le planos e conceptos fixe,
e le mundo governara se mesme.
Le plus prohibitiones on ha,
le minus virtuose sera le gente.
Le plus armas on ha,
le minus secur sera le gente.
Le plus subsidios on ha,
le minus independente sera le gente.
Dunque le Maestro dice:
io relinque direction del lege,
e le gente deveni honeste.
Io relinque direction del economia politic,
e le gente deveni prospere.
Io relinque direction del religion,
e le gente deveni seren.
Io relinque direction del tote desiro pro le bon communal,
e le bon deveni tanto commun como herbas.

58

58

Când conducatorii nu pun prea multe restrictii
Oamenii sunt multumiti.
Când conducatorii pun prea multe restrictii
Oamenii sunt nemultumiti.
Din prea multa abundenta apare saracia.
Dintr-o mare saracie se iveste prosperitatea.
De aceia cumpatarea este cea mai buna.
Înteleptul este cumpatat.
Se da exemplu pe el însusi prin pilda vie.
Nu-si impune vointa, de aceia e urmat,
E precis în actiune, de aceia rezultatele sunt cele asteptate,
Exigent cu el, dar flexibil cu ceilalti,
Multumit în ce face, e remarcat oricand de oameni.

Si un pais se governa con tolerantia,
le gente es confortabile e honeste.
Si un pais se governa con repression,
le gente es depresse e astute.
Quando le voler-a-fortia es incargate,
le plus alte le ideales, le plus basse le resultos.
Essaya a facer que le gente es felice,
e tu pone le fundamentos de miseria.
Essaya a facer que le gente es moral,
e tu pone le fundamentos de vitio.
Dunque le Maestro es contente
a servir como un examplo
e non a imponer su voler.
Ille es punctate, ma non penetrante,
Franc, ma flexibile.
Radiante, ma dulce al oculos.

59

59

Pentru a conduce o tara moderatia este necesara.
Înteleptul fiind moderat este pe Cararea Tao,
Fiind pe Carare are Virtute în tot ce face.
Astfel ca el poate înfaptui orice.
Poate sa conduca si o tara.
Poate astfel sa puna o baza solida
Prin pilda vie pe care o da.
Înteleptul e vrednic sa conduca
Pentru ca urmeaza calea cerului.

Pro ben governar un pais
il ha nil melio que moderation.
Le marca de un homine moderate
es le libertate de su proprie ideales.
Tolerante como le celo,
omne-penetrante como lumine solar,
firme como un monte,
flexibile como un arbore in le vento,
ille ha nulle destination in vista
e face uso de alique
le qual le vita per fortuna le apporta.
Nil es impossibile pro ille.
Proque ille ha relinque,
ille pote custodiar le ben-esser del populo
como un matre custodia su infante.

60

60

O tara se conduce cu mult tact.
Cand tara este condusa cu întelepciune
Fortele raului nu au putere.
Oamenii nu mai întretin astfel fortele malefice.
Înteleptul si oamenii din jurul lui
Îsi întretin reciproc atitudinea pozitiva.
În tot ce fac, Virtutea se arata,
Astfel ca lumea se perfectioneaza continuu.

Le governar de un pais grande
es como le frir de un piscette.
On lo avaria con troppo pulsar.
Centra tu pais in le Tao
e mal habera nulle fortia.
Non proque illo non es la,
ma proque tu potera remover te de su via.
Da a mal nil a opposer
e illo disparera per se mesme.

61

61

O tara întinsa are mare putere de atractie.
Acolo multi se întâlnesc,
E ca principiul feminin care atrage supunându-se.
Cel care se supune conduce cu subtilitate.
Tot astfel daca o tara mare nu-si arata mandria si puterea
Cucereste tarile mici fara lupte.
Daca o tara mica se supune se întregeste astfel cu o tara mare.
Astfel ca tara mare are mai multi oameni
Iar tara mica are mai mult spatiu.
Câstigul este astfel reciproc.

Quando un pais obtene fortia grande,
illo deveni como le mar:
tote rivos curre a in illo.
Le plus potente illo deveni,
le plus grande le besonio pro humilitate.
Humilitate significa haber fide in le Tao,
pro isto nunquam haber besonio de esser defensive.
Un nation grande es como un homine grande:
Quando ille face un error, ille lo comprende.
Habente comprendite lo, ille lo admitte.
Habente admittite lo, ille lo corrige.
Ille considera le qui indica su faltas
como su inseniante le plus benevolente.
Ille pensa de su inimico
como le umbra que ille se mesme projecta.
Si un nation se centra in le Tao,
si illo nutri su proprie gente
e non se ingere in le affaires de alteres,
illo sera un lumine a tote nationes in le mundo.

62

62

Calea Tao este calea luminii.
Pentru oamenii buni este o comoara, cei rai fug de ea.
Se pot câstiga oamenii cu vorbe frumoase,
Se poate câstiga respectul prin fapte frumoase.
Dar Calea Tao este mai presus de bine.
Cel care o vede se scalda în lumina.
Alegând un conducator,
Nu bogatia sau experienta sunt necesare,
Ci gradul lui de competenta pe Cararea Tao.
De ce cei din vechime pretuiau pe aceia pe Carare?
Pentru ca erau iubiti de popor.

Le Tao es le centro del universo
le tresor del bon homine
le refugio del mal homine.
On pote comprar le honores con parolas belle,
on pote ganiar le respecto con bon actos;
ma le Tao es ultra tote valor,
e necuno pote complir lo.
Le gente pote vider su lumine
Dunque, quando on selige un nove leader,
non offere a adjutar le
con tu ricchessa o tu competentia.
In su loco offere
a inseniar le del Tao.
Proque le Maestros ancian estima le Tao?
Proque, essente un con le Tao,
quando on cerca, on trova;
e quando on face un error, on se pardonna.
Illo es proque tote le mundo lo ama.

63

63

Actiunile bune nu se fac în graba,
Munca buna nu necesita epuizare.
În cursul timpului ce este mic creste,
Ce este in urma ajunge în frunte.
Marile calatorii încep cu un pas timid,
Marile realizari au începuturi modeste.
Înteleptul vede persectiva lucrurilor
În pasi timizi, începuturi modeste.
De aceia Înteleptul urmand Calea Tao,
Cu cumpatare întreprinde orice,
Astfel ca tot ce face e solid, dureaza,
Îndeplineste totul fara graba si eforturi.

Age sin facer;
travalio sin effortio.
Pensa del parve como large
e le poc como multe.
Confronta le difficile
durante que illo es ancora facile;
compli le labor grande
per un serie de parve actos.
Le Maestro nunquam essaya a attinger le grande;
dunque ille compli grandor.
Quando ille incontra un difficultate,
ille stoppa e da se mesme a illo.
Ille non adhere a su proprie conforto;
dunque problemas es nulle problema pro ille.

64

64

Problemele pot fi evitate chiar înainte de a incepe,
Armonia este astfel mentinuta
Înainte ca sa apara confuzia.
Închizând usa nimeni nu poate intra.
Un mare copac a fost la inceput o mladita mica,
O mare calatorie de mii de kilometri
Începe cu un pas.
Înteleptul nu insista sa castige nimic,
Nu alearga dupa glorie sau competitii.
Astfel nu poate pierde nimic.
Este exemplul de înfaptuire a lucrurilor fara efort.

Que es radicate es facile a nutrir.
Que es recente es facile a corriger.
Que es fragile es facile a rumper.
Que es parve es facile a dispersar.
Evita enoio ante que illo surge.
Pone cosas in ordine ante que illos existe.
Le pino gigante
cresce ex un planton miniscule.
Le viage de mille millias
comencia con un passo.
Pulsante a in action, on falle.
Essayante a apprender cosas, on los perde.
Fortiante un projecto a completion,
on ruina lo que era quasi matur.
Dunque le action del Maestro es
le lassar que le cosas prende lor curso.
Ille remane tanto calme
al fin como al initio.
Ille ha nil,
dunque il ha nil pro perder.
Lo que ille desira es non-desiro;
lo que ille apprende es a disapprender.
Ille simplemente rememora gente
de que illes ha sempre essite.
Ille ama nil ma le Tao.
Dunque ille pote amar tote cosas.

65

65

Înteleptii din vechime învatau pe oameni viata simpla,
Fara viata simpla multe cunostiinte sunt nefolositoare.
Conducatorii înselând poporul
Face ca si poporul sa umble dupa înselatorii.
Astfel ca înselaciunea îi stapaneste pe toti.
Stiind acestea se pot evita multe rele.

Le Maestros ancian
non essayava a educar le gente,
ma amabilemente les inseniava a non-saper.
Quando illes pensa que illes sape le responsas,
gente es difficile a guidar.
Quando illes sape que illes non sape,
gente pote trovar lor proprie via.
Si tu vole apprender a governar,
evita esser habile o ric.
Le patrono le plus simple es le le plus clar.
Contente con un vita ordinari,
on pote monstrar a tote gente le via
a lor proprie ver natura.

66

66

Un râu curge catre partile cele mai joase ale vaii,
Râul este astfel stapânul vaii.
Pentru a-i castiga pe oameni, trebuiesc serviti,
Pentru a-i conduce pe oameni trebuiesc urmati.
Când Înteleptul se arata mai presus de oameni
Ei nu se simt apasati,
Când Înteleptul sta în fata oamenilor,
Ei nu se simt confruntati.
Astfel Înteleptul este pilda vie,
Cei din preajma lui se simt ocrotiti.

Omne rivos flue al mar
proque illo es plus basse que illes es.
Humilitate lo da su fortia.
Si on vole governar le gente,
on debe placiar se mesme sub illes.
Si on vole ducer le gente,
on debe apprender a sequer les.
Le Maestro es super le gente,
e necuno senti opprimite.
Ille va in avante del gente,
e necuno senti manipulate.
Le integre mundo es grate a ille.
Proque ille comple con necuno,
necuno pote compler con ille.

67

67

Cei ce urmeaza Calea Tao au trei calitati esentiale,
Compasiunea prin care se dobândeste curajul,
Prudenta, prin care se dobândeste putere,
Modestia, prin care se dobândeste influenta.
Dar actiunile obisnuite ale oamenilor
Este sa premareasca pe erou.
Sa dobândeasca putere prin lipsa de prudenta,
Sa-si creasca influenta prin afisarea mândriei.
Doar cel cu compasiune este cu adevarat curajos,
Doar cel prudent are cu adevarat putere,
Doar cel modest poate influenta cu adevarat oamenii.
El este astfel pe Cararea Tao.

Alicunos dice que mi doctrina es nonsenso.
Alteres lo appella elevate ma impractic.
Ma a ille qui ha reguardate intra se mesme,
iste nonsenso face senso perfecte.
E a ille qui lo applica,
iste elevation ha radices que cresce profundemente.
Io ha solmente tres doctrinas:
simplicitate, patientia, compassion.
Iste tres es le tresores le plus grande de uno.
Simple in actiones e in pensamentos,
on retorna al fonte de esser.
Patiente con ambe amicos e inimicos,
on accorda con le via que cosas es.
Mesericorde a se mesme,
on reconcilia tote esseres in le mundo.

68

68

Compasiunea este cea mai buna aparare.
Un luptator eficient nu e fricos,
Nu-si arata agresivitatea,
Cuceritorul eficient nu se implica în lupte grele,
Un adevarat conducator nu-i plin de autoritate.
Cel fara frica si agresivitate atrage pe altii,
Cuceritorul nu stapâneste prin violenta,
Conducatorul nu ajunge în frunte prin autoritate.
Fiind în armonie cu natura totul se poate înfaptui.

Le optime athleta
vole que su opponente es a su optime.
Le optime general
entra le mente de su inimico.
Le optime homine de affaires
servi le bon communal.
Le optime leader
seque le voler del gente.
Omne de illes incarna
le virtute de non-competition.
Il non es que illes non ama compler,
ma que illes lo face in le spirito de joco.
In isto illes es como infantes
e in harmonia con le Tao.

69

69

E mai usor a da înapoi zece metri decat a avansa unul.
Disputele pot fi câstigate prin simpla asteptare,
În loc de avansare agresiva, se merge înapoi si se asteapta.
Fara a afisa putere, fara înarmare agresiva
Bataliile pot fi cucerite.
Nu subestima adversarul, nici pe cei hotarati în lupta.
Agresivitatea pare a câstiga,
Dar cel cu compasiune pâna la urma e biruitor.

Le generales diceva
«In loco de facer le movimento prime
il es melior attender e vider.
In loco de advantiar un uncia de longor
il es melior retirar se un yard.»
Isto se appella
mover in avante sin advantiar,
repulsar sin usar del armas.
Il ha nulle infortuna plus grande
que le subestimar de un inimico
Le subestimar de un inimico
significa le pensar que ille es mal.
Dunque on destrue su tres tresores
e deveni un inimico se mesme.
Quando duo grande fortias se oppose a un le altere,
le victoria vadera
al uno que sape submitter se.

70

70

Putini sunt în lume cei ce-l urmeaza pe Înteleptul,
Care se manifesta cu multa simplitate.
Omul obisnuit întelege greu calea Înteleptului,
Desi faptele sunt evidente.
Onorând pe Întelept ne facem partasi întelepciuniilui.
El poate n-are haine scumpe sau de remarcat,
Înteleptul poate parea fara însemnatate,
Dar comoara sa este în inima.

Mi doctrinas es facile a comprender
e facile a applicar
Totevia le intellecto nunquam los apprendera,
e si on essaya a practicar los, on fallera.
Mi doctrinas es plus vetule que le mundo.
Como pote on apprender lor signification?
Si tu vole saper me
reguarda intra tu corde.

71

71

Cunoscându-ne limitele este întelepciune,
Necunoscându-ne limitele este ignoranta.
Înteleptul îsi cunoaste limitele.
Astfel ca stie oricând cât poate face.

Non-saper es ver scientia.
Presumer saper es un maladia.
Primo comprende que tu es malade;
pois tu pote approchar le sanitate.
Le Maestro es su proprie medico.
Ille se mesme ha curate de tote saper.
Dunque ille es vermente integre.

72

72

Înteleptul nu intervine fara a fi chemat,
Nu se amesteca în treburile altora,
Exceptând doar pentru a se apara.
Desi se cunoasate bine pe sine însusi
Înteleptul nu face caz de propria-i personalitate,
Se respecta pe sine însusi,
Dar nu asteapta de la altii respect.
Lasa lucrurile sa treaca
Atunci cand stie ca nu au nici o legatura cu el,
Se implica astfel numai
În ce este semnificativ pentru viata-i.

Quando illes perde lor senso de pavor reverential,
gente torna a religion.
Quando illes non jam ha fide a se mesme,
illes comencia a depender super authoritate.
Dunque le Maestro se retira
a fin que le gente non sera confuse.
Ille insenia sin inseniar,
a fin que le gente habera nil a apprender.

73

73

Un viteaz care nu se stapâneste, fie ucide, fie e ucis,
Un viteaz care se stapâneste traieste
Si nu vatama pe nimeni.
Cerul îl protejeaza pe cel ce nu vatama,
Asa-i si Calea Tao, nu se opune, nu se straduieste,
Desi nu vorbeste i se raspunde,
Desi nu cere, i se îndeplinesc dorintele,
Desi nu doreste sa întreprinda ceva,
Totul se înfaptuieste.
În marea-i vastitate Tao pare ca-i gol,
Dar e ca sita, nimic nu scapa din legile-i firesti.

Le Tao es sempre in repose.
Illo supera sin compler,
responda sin parlar un parola,
arriva sin esser advocate,
compli sin un plano.
Su rete coperi le universo integre.
E ben que su malias es large,
illo non lassa que un cosa passa.

74

74

Justitia nu se poate baza pe amenintarea cu moartea,
Caci pentru cei carora nu le e frica de moarte
Ar fi întrutotul ineficienta.
Când asuprirea aduce moartea la orice pas,
Cui îi mai e frica de moarte?
Judecatorii intr-o astfel de tara sunt inutili.

Si on sape que tote cosas se cambia,
on non essayara a tener a alique.
Si on non ha timor de morir,
il ha nil que on non pote complir.
Essayar a controllar le futura
es como essayar a prender le loco del carpentero principal.
Quando on manea le utensiles del carpentero principal,
probabilemente on secara tu mano.

75

75

Când conducatorii devin lacomi exploatând poporul,
Poporul flamanzeste.
Când conducatorii îsi urmaresc doar interesele proprii,
Oamenii devin rasvratiti.
Când conducatorii ucid fara motiv,
Oamenilor nu le mai este frica de moarte si se rascoala.

Quando taxas es troppo grande,
le gente habera fame.
Quando le governamento es troppo inportunate
le gente perde lor spirito.
Age pro le beneficio del gente.
Ha fide a illes; lassa les sol.

76

76

Omul se naste plapând si sensibil,
La moarte e tare si întepenit.
Mladitele tinere sunt flexibile si fragede,
Când planta se usuca, se întaresc si mor.
Ce-i tare, întepenit, exprima moartea,
Ce-i slab, plapând sensibil e semn al vietii.
Asa cum pomul tare nu se poate îndoi
Batut puternic de un vant, se rupe.
Tot astfel ce-i inflexibil se-ndreapta catre moarte.
Ce-i tare si întepenit cade la pamant,
Ce e usor, flexibil, e dus de vant departe.

Homines quando nascite es molle e flexibile;
quando morte, illes es rigide e dur.
Plantas quando nascite es tenere e flexibile;
quando morte, illes es fragile e sic.
Dunque quicunque es rigide e inflexible
es un discipulo del morte.
Quicunque es molle e cedente
es un discipulo de vita.
Le dur e le rigide sera rupte.
Le molle e flexibile prevalera.

77

77

Calea Tao e ca un arc întins,
Partea-i de sus se coboara, cea de jos se ridica.
Ce este în exces se diminueaza, ce este putin creste.
Calea Tao ia de acolo de unde este prea mult
Si pune acolo unde este prea putin.
Pe când calea oamenilor este de a lua de la cei ce au putin
Si de a da celor ce au prea mult.
Cum s-ar putea astfel lumea multumi ?
Cel Întelept stie ca nu poseda nimic cu adevarat,
Îsi da surplusul lumii, fara sa astepte ceva în schimb.
Lucreaza fara a-si însusi meritele si este pilda vie.

Le modo que illo age in le mundo, le Tao
es como le curvar de un arco.
Le alto se curva a basso;
le basso se curva in alto.
Illo adjusta excesso e deficientia
a fin que il ha balantia perfecte.
Illo subtrahe de illo que es troppo
e da a illo que non es bastante.
Ille qui essaya a controllar,
qui usa fortia a protectar su poter,
va contra le direction del Tao.
Illos subtrahe de ille qui non ha bastante
e da a ille qui ha multo troppo.
Le Maestro pote continuar dar
proque il ha nulle fin a su ricchessa.
Ille age sin expectation,
succede sin assumer credito,
e non pensa que ille es melior
que alicuno altere.

78

78

Nu este nimic mai flexibil ca apa, dar desi-i slaba,
În timp, poate patrunde piatra cea mai tare.
Usorul, în timp învinge greul,
Ceia ce-i slab, în timp doboara ce e tare,
Desi aceste lucruri se cunosc de toti,
Putini sunt pregatiti sa le aplice.
Astfel ca cel ce e modest e cel mai potrivit ca sa conduca,
Cel ce rezolva problemele altora, este adevaratul conducator.

Nil in le mundo
es tanto molle e cedente como aqua.
Totevia pro dissolver le dur e inflexible,
nil pote superar lo.
Le molle supera le dur;
le dulce supera le rigide.
Tote le mundo sape que isto es ver,
ma poc pote applicar lo.
Dunque le Maestro remane
seren in medio de tristessa.
Le mal non pote entra su corde.
Proque ille ha abandonate le adjutar,
ille es le adjuta le plus grande del gente.
Ver parolas pare esser paradoxe.

79

79

Cand legile si regulile apasa pe capul oamenilor,
Ei au dorinta fireasca sa le incalce.
Cel Întelept îsi face datoria,
Desi n-asteapta nimic de la nimeni.
Astfel este virtuos.
Dar nu-si însuseste virtutea proprie.
Întocmai ca natura, nu-si impune vointa,
E astfel pe Cararea Tao.

Fallimento es un opportunitate.
Si on blasma alicuno altere,
il ha nulle fin al blasmo.
Dunque le Maestro
satisface su proprie obligationes
e corrige su proprie errore.
Ille face lo que ille debe facer
e demanda nil de alteres.

80

80

Într-o comunitate mica cu cativa oameni,
A poseda lucruri care nu sunt utile nu are sens.
A pretui viata simpla este mai important.
Pentru a cunoaste lumea, a pleaca nu-i necesar.
Se poate folosi lumina mintii.
Pentru aparare nu este nevoie de a arata armele,
Ele sunt tinute la pastrare la nevoie.
Pacea si linistea sa domneasca,
Bunele relatii cu vecinii sunt esentiale,
Cel Întelept ramâne astfel liber.

Si un pais se governa sagemente,
su habitantes sera contente.
Illes gaude del labor de su manos
e non guasta tempore inventante
machinas que allevia travalio.
Proque illes carmente ama su casas,
le viages non les interessa.
Il pote haber un poc de carros e barcas,
ma istos non va alicubi.
Il pote haber un arsenal de armas,
ma necuno jamais los usa.
Le gente gaude de su alimentos,
prende placia in esser con su families,
passa le weekends travaliante in su jardines,
se delecta in le evenimentos del vicinitate.
E etiam ben que le pais proxime es assi proxime
que gente pote audir su gallos cantante e su canes latrante,
illes es contente a morir de vetulessa
sin jamais vader pro vider lo.

81

81

Înteleptul e onest, nu foloseste vorbe goale,
Vorbaria goala nu este onestitate.
Cei care par cultivati nu sunt iluminati,
Cei bogati nu pot fi multumiti.
Înteleptul nu traieste pentru sine însusi,
Facând mult bine pentru altii, e multumit,
Cu cât da mai mult, cu atât primeste mai mult,
În jurul lui totul se armonizeaza.
Pentru ca e pe Calea Tao în Virtute (Te).

Ver parolas non es eloquente;
eloquente parolas non es ver.
Homines sage non debe provar su puncto;
homines qui debe provar su puncto non es sage.
Le Maestro ha nulle possessiones.
Le plus que ille face pro alteres,
le plus felice ille es.
Le plus que ille da a alteres,
le plus opulente ille es.
Le Tao nutri per non fortiar.
Per non dominar, le Maestro duce.