Meie, ülemaailmses liikumises “Esperanto poolt”osalejad, adresseerime käesoleva manifesti kõikidele valitsustele, rahvusvahelistele organisatsioonidele ja hea tahte inimestele, deklareerime oma kindlat tahet jätkata tööd siin väljendatud eesmärkide saavutamiseks, ja kutsume iga organisatsiooni ning inimest ühinema meie püüdlustega.

Noi, membrii mişcării mondiale pentru promovarea limbii esperanto, adresăm acest manifest tuturor guvernelor, organizaţiilor internaţionale şi oamenilor de bună-credinţă cu intenţia declarată de a continua să activăm pentru ţelurile exprimate în continuare, şi invităm fiecare organizaţie şi pe fiecare individ în parte să se alăture efortului nostru.

Algatatud 1887. a. rahvusvahelise abikeele kavandina ja kiiresti arenenud elavaks varjundirohkeks keeleks, on esperanto funktsioneerinud juba enam kui sajand, et ühendada inimesi üle keele- ja kultuuritõkete. Esperanto keele kõnelejate eesmärgid ei ole vahepeal minetanud oma tähtsust ning aktuaalsust. Ei mõne rahvuskeele ülemaailmne kasutamine ega kommunikatsioonitehnika edusammud ega keeleõpetuse uued meetodid taga järgmisi põhimõtteid, mida peame tähtsaks õiglases ning tõhusas keelekorralduses.

Lansată în 1887 ca proiect de limbă auxiliară pentru comunicare internaţională şi dezvoltată rapid într-o limbă vie şi bogată în nuanţe, esperanto funcţionează de peste un secol pentru a uni oamenii în pofida barierelor lingvistice şi culturale. În acest timp ţelurile vorbitorilor ei nu şi-au pierdut importanţa şi actualitatea. Nici utilizarea pe scară mondială a câtorva limbi naţionale, nici progesele în tehnica comunicaţiilor, nici descoperirea de noi metode de instruire lingvistică fară îndoială nu vor realiza următoarele principii, pe care noi le considerăm esenţiale pentru o ordine lingvistică justă şi eficientă.

1. Demokraatia

1. Democraţie

Suhtlussüsteem, mis ühtedele annab eeliseid kogu eluks, teistelt aga nõuab aastaid pingutusi, et saavutada oma oskuste mittepiisav tasand, on üdini ebademokraatlik. Kuigi esperanto nagu mistahes keel ei ole täiuslik, on ta tunduvalt üle igast võistlejast võrdses ülemaailmses suhtlussfääris.

Un sistem de comunicare, care de-a lungul întregii vieţi privilegiază pe unii in timp ce altora le cere să investească ani de eforturi pentru a ajunge la un grad scăzut de cunoaştere este fundamental nedemocratic. Deşi, ca oricare limbă, esperanto nu este perfectă, ea depăşeşte orice rival în domeniul egalităţii în comunicarea mondială.

Meie väidame, et keelte ebavõrdsus tekitab suhtlemises ebavõrdsust kõikidel tasanditel, kaasa arvatud rahvusvaheline tasand. Meie oleme liikumine demokraatliku suhtlemise poolt.

Noi susţinem că inegalitatea lingvistică dă naştere la inegalitate în comunicare la toate nivelele, inclusiv la nivel internaţional. Noi suntem o mişcare pentru comunicare democratică.

2. Rahvuspiiratusest vaba kasvatus

2. Educaţie transnaţională

Iga etniline keel on seotud kindla kultuuri ja rahvusega. Õpilane, kes õpib inglise keelt, õpib ingliskeelsete maade, peamiselt Ühendriikide ja Suurbritannia kultuuri, geograafiat ja poliitikat. Õpilane, kes õpib esperantot, õpib tundma maailma piirideta, milles iga maa tundub omasena.

Fiecare limbă etnică este legată de o anumită cultură şi naţiune. De exemplu, elevul care studiază engleza învaţă despre cultura, geografia şi politica ţărilor anglofone, în speţă SUA şi Marea Britanie. Elevul care învaţă esperanto învaţă despre o lume fără graniţe în care fiecare ţară se prezintă ca „acasă”.

Meie väidame, et kasvatus mistahes rahvuskeele abil on seotud MAAILMA piiratud osaga. Meie oleme liikumine rahvuspiiratusest vaba kasvatuse poolt.

Noi susţinem că educaţia prin intermediul unei limbi etnice este legată de o anumită perspectivă asupra lumii. Noi suntem o mişcare pentru o educaţie transnaţională.

3. Pedagoogiline efekt

3. Eficacitate pedagogică

Vaid väike protsent nendest, kes õpivad võõrkeelt, omandavad selle perfektselt. Esperanto täielik omandamine on võimalik isegi iseõppimise teel. Mitmed uuringud on näidanud esperanto propadeutilisi omadusi teiste keelte õppimiseks. Ka soovitatakse esperantot kui keele teadvustamise põhiainet.

Doar un mic procentaj din acei care studiază o limbă străină reuşesc să o stăpânească bine. Însuşirea completă a limbii esperanto este posibilă şi prin studiu individual. Diferite studii au demonstrat efectele propedeutice ale limbii esperanto în învăţarea altor limbi. Esperanto este recomandată şi ca element central în conştientizarea lingvistică a elevilor.

Meie väidame, et rahvuskeelte raskus jääb alati tõkkeks paljudele õppijatele, kellel siiski oleks kasulik osata teist keelt. Meie oleme liikumine tõhusa keeleõppe poolt.

Noi susţinem că dificultăţile limbilor etnice vor constitui întotdeauna un obstacol pentru mulţi elevi, care ar profita totuşi de cunoaşterea unei a doua limbi. Noi suntem o mişcare pentru educaţie eficientă.

4. Mitmekeelsus

4. Multilingvism

Esperanto kasutajaskond on üks vähestest maailmas, kes on eranditult kahe- või mitmekeelne. Igaüks selles võttis endale ülesandeks õppida ära vähemalt üks võõrkeel kõne tasandil. Sageli tuleneb sellest mitme keele oskus ja nende respekteerimine ja üldse avaram silmaring.

Comunitatea esperantistă este una din puţinele comunităţi lingvistice mondiale ai cărei vorbitori sunt, fără excepţie, bilingvi sau multilingvi. Fiecare membru al comunităţii a acceptat sarcina de a învăţa cel puţin o limbă străină până la nivelul de vorbire. În multe cazuri aceasta conduce la cunoaşterea şi îndrăgirea mai multor limbi şi în general la un orizont personal mai larg.

Meie väidame, et kõikidel, nii suurte kui väikeste keelte kõnelejatel, peaks olema reaalne võimalus omandada teine keel kõrgel suhtlustastasandil. Meie oleme liikumine, et anda see võimalus.

Noi susţinem că vorbitorii oricărei limbi, mari sau mici, trebuie să dispună de o şansă reală de a-şi însuşi o a doua limbă la un nivel înalt de comunicare. Noi suntem o mişcare pentru realizarea acestei şanse.

5. Keelte õigused

5. Drepturi lingvistice

Ebaühtlaselt jagatud võim keelte vahel on keele püsiva julgeoleku puudumise allikas, või suure osa maailma elanike otsene keeleline rõhumine. Esperanto kasutajaskonnas kohtuvad suured ja väikesed, ametlikud ja mitteametlikud keeled neutraalsel pinnal tänu vastastikusele tahtele kompromissideks. Selline tasakaal keeleõiguste ja -vastutuse vahel loob pretsedendi, et leida ja kaaluda teisi lahendusi keelte ebavõrdsusele ning keelekonfliktidele.

Repartizarea inegală a puterii între limbi este garanţia nesiguranţei lingvistice constante sau a supremaţiei lingvistice asupra unei mari părţi a populaţiei lumii. În comunitatea esperantistă vorbitorii limbilor mari sau mici, oficiale sau neoficiale, se întâlnesc pe un teren neutru graţie dorinţei reciproce de compromis. Acest echilibru între drepturi şi responabilităţi lingvistice creează un precedent pentru găsirea şi evoluarea altor soluţii împotriva inegalităţii şi conflictelor lingvistice.

Meie väidame, et suured võimuerinevused keelte vahel õõnestavad paljudes rahvusvahelistes dokumentides väljendatud garantiisid keelte võrdseks käsitlemiseks, olenemata keelest. Meie oleme liikumine keeleõiguste poolt.

Noi susţinem că vastele diferenţe de potenţial între limbi subminează garanţiile exprimate în atâtea documente internaţionale referitoare la tratare egală fără deosebire de limbă. Noi suntem o mişcare pentru drepturi lingvistice.

6. Keelte mitmekesisus

6. Diversitate lingvistică

Rahvuslikud valitsused kalduvad keelte mitmekesisust maailmas pidama suhtlemise ja arengu takistajaks. Esperanto kasutajaskonnale on keelte mitmekesisus siiski pidev ja vaieldamatu rikkuse allikas. Järelikult on iga keel, samuti kui iga eluliik, väärtuslik juba iseenesest ning väärib kaitset ja toetust.

Guvernele naţionale consideră marea diversitate de limbi din lume o barieră în comunicare şi evoluţie. Totuşi, pentru comunitatea esperantistă diversitatea lingvistică este o sursă constantă şi indispensabilă de îmbogăţire. Prin urmare, fiecare limbă, ca orice specie vie, este valoroasă prin ea însăşi şi demnă de protecţie şi suport.

Meie väidame, et kommunikatsiooni- ja arengupoliitika, kui see ei tugine kõikide keelte austamisele ja toetamisele, mõistab enamiku maailma keeli väljasuremisele. Meie oleme liikumine keelte mitmekesisuse poolt.

Noi susţinem că politica comunicării şi a evoluării, dacă nu este bazată pe respectul şi susţinerea tuturor limbilor, condamnă la moarte majoritatea limbilor lumii. Noi suntem o mişcare pentru diversitate lingvistică.

7. Inimese vabanemine

7. Emanciparea omului

Iga keel vabastab ja aheldab oma liikmeid, andes neile võime suhelda omavahel ning tõkestades suhtlemist teistega. Kavandatud universaalseks suhtlemisvahendiks, on esperanto üks suurtest inimese vabastamise funktsioneerivatest projektidest, mis võimaldab igal inimesel isiksusena osaleda inimühiskonnas oma kultuuri ja keele identiteedi juurtega, kuid mitte piiratuna nende poolt.

Fiecare limbă îi eliberează şi îi ingrădeşte pe vorbitorii ei, dându-le posibilitatea de a comnica între ei şi barându-le comunicarea cu alţii. Concepută ca mijloc de comunicare universală, esperanto este unul dintre marile proiecte funcţionale ale emancipării omului, proiect care dă fiecărui om posibilitatea de a participa ca individ în cadrul colectivităţii umane, cu rădăcini puternice în cultura lui locală şi în identitatea lui lingvistică, fără însă a fi limitată la ele.

Meie väidame, et rahvuskeelte erapoolik kasutamine tekitab vältimatult tõkkeid eneseväljendus-, suhtlemis-, ja ühinguteks liitumise vabadusele. Meie oleme liikumine inimese vabanemise poolt.

Noi susţinem că folosirea exclusivă a limbilor naţionale ridică în mod inevitabil bariere în calea libertăţii de exprimare, comunicare şi asociere. Noi suntem o mişcare pentru emanciparea omului.

Prago, jul. 1996

Prago, jul. 1996